MAN insistă pe un referendum privind reforma administrației publice locale. Data pe care o propun

Deputații fracțiunii parlamentare „Alternativa” au propus organizarea unui referendum republican consultativ privind reforma administrației publice locale, pentru data de 13 septembrie 2026. Proiectul de hotărâre va fi transmis tuturor fracțiunilor parlamentare pentru consultare și eventuale îmbunătățiri. Aceștia motivează necesitatea referendumului prin obligația de a consulta cetățenii înainte de orice modificare a limitelor teritoriale ale localităților, conform principiilor Cartei Europene a Autonomiei Locale.

Potrivit proiectului, cetățenii ar putea fi întrebați dacă susțin ca lichidarea sau comasarea primăriilor să fie posibilă doar după consultări publice și aprobarea locuitorilor din localitățile vizate, precum și dacă susțin ca proiectul final al reformei administrației publice locale să fie supus unui referendum republican înainte de adoptarea legii. Organizarea referendumului ar reveni Comisiei Electorale Centrale, în conformitate cu prevederile Codului Electoral.

Deputata Olga Rusu a explicat că propunerea are la bază articolul 5 din Carta Europeană a Autonomiei Locale, care prevede consultarea prealabilă a colectivităților locale în cazul oricărei modificări a limitelor teritoriale.

„Articolul 5 al cartei prevede că orice modificare a limitelor teritoriale locale presupune consultarea prealabilă a colectivităților locale vizate, inclusiv prin referendum, acolo unde legea permite. Și acest principiu trebuie să fie respectat. În ultimii ani, în spațiul public au fost lansate diferite idei privind reforma administrației publice locale, s-a discutat despre comasări, despre modificarea limitelor teritoriale, despre reorganizarea modului în care autoritățile locale își exercită atribuțiile. Asemenea decizii au impact direct asupra accesului la servicii publice, a reprezentativității democratice la nivel local, a patrimoniului local și a identității localităților”, a declarat Rusu.

La rândul ei, deputata Angela Cutasevici a subliniat că orice reformă cu impact major asupra localităților trebuie precedată de consultarea cetățenilor.

„Afirmăm un principiu democratic esențial: o reformă cu impact major asupra localităților trebuie precedată de consultarea oamenilor. Cetățenii trebuie să se poată pronunța atunci când se discută despre viitorul localităților lor, despre primărie, despre hotarele administrative și despre accesul la servicii publice. Referendumul consultativ oferă autorităților un reper democratic. El ajută la identificarea poziției cetățenilor asupra principiilor care trebuie să stea la baza unei reforme a administrației publice locale”, a declarat Cutasevici.

Aceasta a precizat că implementarea proiectului presupune cheltuieli legate de organizarea procesului electoral, dar a susținut că acestea sunt justificate de importanța subiectului.

„Sub aspect financiar, implementarea proiectului presupune cheltuieli aferente organizării procesului electoral, constituirea organelor electorale, tipărirea materialelor, informarea cetățenilor și alte activități necesare. Aceste costuri trebuie privite prin importanța subiectului. Vorbim despre consultarea directă a cetățenilor asupra unei probleme care poate schimba organizarea administrației locale și viața localităților din Republica Moldova”, a adăugat deputata.

Deputatul Gaik Vartanean a precizat poziția sa personală, susținând municipalizarea, lichidarea consiliilor raionale și implicarea cetățenilor în deciziile care afectează localitățile lor.

„MAN susține municipalizarea, exemplu Chișinăului este elocvent. Al doilea, MAN susține că consiliile raionale pot fi lichidate. Ei sunt intermediari politici, ei sunt cuibul jocurilor politice, fără pârghii, și noi susținem lichidarea lor. Și al treilea, MAN a susținut ca în procesul de decizie asupra localităților trebuie să fie auzită vocea fiecărui cetățean, fiecărui localnic din această localitate”, a declarat Vartanean.

Deputatul a adăugat că acest proiect o să fie transmis în toate fracțiunile.

„Sperăm pentru suport și credem că chiar poate fi îmbunătățit, și așteptăm propunerile de la colegii din toate fracțiunile”, a declarat Vartanean.

Precizăm că în dimineața zilei din 18 iunie, Mișcarea Alternativa Națională, condusă de Ion Ceban a organizat un flash-mob în fața Parlamentului, în care au criticat „graba” cu care se face reforma teritorială fără „consultarea oamenilor”.

Liderul MAN, și edilul capitalei Ion Ceban, a declarat că cetățenii trebuie să fie implicați direct în deciziile privind viitorul comunităților lor.

„Considerăm că cetățenii trebuie să fie direct implicați în luarea unor decizii atât de importante pentru viitorul comunităților noastre. Oamenii trebuie să aibă posibilitatea să se exprime clar: cum văd această reformă, ce schimbări își doresc și dacă susțin sau nu ideea lichidării satelor. Este momentul ca vocea cetățenilor să fie auzită și respectată”, a declarat Ceban.

***

Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. 

Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Peste 700 de consilii locale din Republica Moldova au aprobat decizii de inițiere a amalgamării voluntare, potrivit datelor Guvernului. Localitățile care aleg să-și unească administrațiile beneficiază de stimulente financiare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor. Totodată, peste 600 de servicii publice vor putea fi accesate prin intermediul Centrelor Unificate de Prestări Servicii și al Ghișeului unic, iar în fiecare localitate va activa un reprezentant al primarului pentru a menține legătura cu comunitatea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: