Скриншот

„Nu vorbesc moldoveneasca”. Deputatul Grigore Uzun renunță la planul de a candida la funcția de bașcan al Găgăuziei

Grigore Uzun, deputat din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), pe care liderul formațiunii, Igor Dodon, îl anunțase anterior drept candidatul PSRM la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, a comunicat că nu va concura în cursa electorală. El a motivat decizia prin faptul că nu cunoaște limba română, pe care politicianul a numit-o „moldovenească”, și că, în aceste condiții, nu îndeplinește una dintre cerințele obligatorii pentru înregistrarea candidaturii, introdusă prin recentele modificări ale Codului Electoral. Declarațiile au fost făcute luni, 21 septembrie, în cadrul unei conferințe de presă susținute împreună cu Igor Dodon.

„Eu nu vorbesc, în primul rând moldoveneasca, nu româna. Consider că limba este moldovenească – a fost, este și va fi. Dar nu o cunosc, la fel ca majoritatea cetățenilor autonomiei găgăuze. (…) Nu vreau să pun în dificultate cel mai mare partid de opoziție din țară – Partidul Socialiștilor – și am luat decizia să nu-mi înaintez candidatura la viitoarele alegeri pentru funcția de bașcan”, a declarat Grigore Uzun.

Deputatul a menționat că va studia „limba moldovenească”, iar la actualul scrutin se va ocupa de pregătirea candidaților PSRM pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG).

La rândul său, liderul PSRM, Igor Dodon, a precizat că, în următoarele zile, vor avea loc consultări cu potențiali candidați la funcția de bașcan, iar ulterior se va decide cine va reprezenta formațiunea politică. Politicianul a refuzat să dezvăluie numele potențialilor candidați, dar a subliniat că sunt „cel puțin 2-3”.

Amintim că, până acum, și-a anunțat intenția de a candida la funcția de bașcan ex-deputatul APG Petru Vlah, fostul deputat socialist Fiodor Găgăuz și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent deputat „Alternativa”, care a beneficiat de sprijinul PSRM la alegerile prezidențiale din 2024.

Grigore Uzun a reprezentat PSRM la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei din 2023, reușind să ajungă în turul II, unde a fost învins de Evghenia Guțul.

Depunerea documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de guvernator al autonomiei a început luni, 21 septembrie, iar campania electorală va demara pe 16 octombrie. Alegerile propriu-zise vor avea loc pe 15 noiembrie, concomitent cu scrutinul pentru Adunarea Populară a Găgăuziei.

Scrutinele vor fi organizate conform noilor prevederi ale Codului Electoral al Republicii Moldova, adoptate de Parlament în luna august, după o dispută îndelungată cu Comratul privind modul de desfășurare a procesului electoral în autonomie. Potrivit noilor reguli, pentru a candida la funcția de guvernator al Găgăuziei, o persoană trebuie să îndeplinească mai multe criterii: să dețină cetățenia Republicii Moldova și drept de vot, să fi împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 35 de ani, să fi domiciliat sau să domicilieze pe teritoriul unității teritoriale autonome Găgăuzia timp de cel puțin 10 ani, să cunoască limbile găgăuză și română și să nu se afle sub incidența restricțiilor privind exercitarea drepturilor electorale.

***

Faptul că limba de stat în Republica Moldova este română se menționează încă în Declarația de Independență a țării, adoptată în anul 1991. În martie 2023, Parlamentul a adoptat un proiect de lege prin care sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială” și „limba maternă” au fost înlocuite cu „limba română” în Constituție și legislație.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre atacurile asupra femeilor care fac politică în Moldova: „Acum e mai strașnic”

Femeile care intră în politică se vor confrunta cu riscuri tot mai mari de manipulare și discreditare, pe fondul dezvoltării noilor tehnologii. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu, pe 30 octombrie, la Conferința pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor. Șefa statului consideră că astfel de campanii au scopul de a descuraja oamenii bine intenționați să aspire la funcții publice sau să facă politică.

Întrebată despre atacurile la care a fost supusă în campaniile electorale pentru că este femeie, Sandu a spus că experiența a fost dificilă. Ea consideră însă că femeile care se implică acum în politică se vor confrunta cu provocări și mai mari.

„Nu a fost o experiență plăcută, evident. Cumva lucrurile au devenit mai dificile după campanie, pentru că în campanie ești prins, dar după, când ai un pic de timp să analizezi ce s-a întâmplat, e mai complicat. Dar vreau să vă spun că e mai strașnic pentru femeile care intră acum în politică, care se implică acum, care se vor implica de acum în colo. Va fi mult mai grav, pentru că ceea ce fac tehnologiile și aceste posibilități noi de manipulare, de discreditare este ceva greu de imaginat. Nu există nicio lege care în practică poate să ne ajute să protejăm oamenii, în general”, a declarat șefa statului.

Sandu a vorbit și despre expunerea vieții private a persoanelor care nu ocupă funcții publice. Potrivit ei, situațiile familiale ajung să fie prezentate și judecate în spațiul public, iar protejarea intimității devine tot mai dificilă. În opinia sa, femeile sunt mai expuse atacurilor și sunt judecate mai aspru.

„Eu cred că va fi mult-mult mai complicat din cauza a ceea ce se întâmplă cu platformele, din cauză că nu există nicio regulă. Singura modalitate este să dezvoltăm imunitate la aceste lucruri. Sigur că femeile sunt mai expuse, în cazul lor rigorile sunt mai mari, dar va fi greu în general pentru oamenii corecți să îndrăznească să aspire la funcții înalte, să aspire la politică. Toată această campanie vine pentru a de-motiva oamenii bine intenționați să se implice. Trebuie să ne pregătim pentru perioade care vor fi mult mai dificile decât prin ce am trecut eu sau alte politiciene în ultimii zece ani”, a mai declarat președinta.

Referindu-se la combaterea violenței împotriva femeilor, Maia Sandu a declarat că Republica Moldova are legi bune în comparație cu alte țări, însă aplicarea lor rămâne dificilă: „Am subestimat cât de complicat este să asigurăm punerea în aplicare. (…) E mult mai ușor să scriem o lege bună, să venim cu un mecanism care pe hârtie arată foarte bine, dar în realitate lucrurile se dovedesc a fi mult-mult mai dificile. (…) Sunt multe lucruri pe care putem și trebuie să le facem mai bine”.

Maia Sandu a devenit prima femeie președintă a Republicii Moldova după ce l-a învins pe Igor Dodon în alegerile din 2020. Și-a început mandatul pe 24 decembrie 2020, iar în 2024 a fost realeasă. Este prima persoană din istoria țării care a câștigat prin vot direct două mandate prezidențiale consecutive.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: