выборы
Максим Андреев, NewsMaker

Măsuri pentru ca alegerile prezidențiale să fie libere și corecte. Promo-LEX cere modificarea legislației electorale

Alegerile prezidențiale pot fi libere și corecte numai dacă vor fi soluționate problemele existente în legislația electorală, iar Comisia Electorală Centrală (CEC) trebuie să joace un rol pro activ în acest sens. De această părere sunt experții Asociației Promo-LEX care au lansat un apel public privind „necesitatea urgentă de soluționare a problemelor legale care pot afecta organizarea și desfășurarea alegerilor președintelui Republicii Moldova în toamna anului 2020”.

Promo-LEX solicită în mod urgent Comisiei Electorale Centrale (CEC) publicarea, pentru consultare publică, a propunerilor de modificare a legislației electorale și a cadrului legal conex, elaborate cu susținerea partenerilor de dezvoltare, precum și examinarea în ședință a propunerilor și înaintarea acestora spre examinare parlamentului.

Se cere parlamentului examinarea și soluționarea adreselor Curții Constituționale, inițierea modificării legislației electorale cu participarea părților interesate în procesul de consultare publică a proiectelor și utilizarea drept bază pentru modificarea cadrului legal a recomandărilor misiunilor de observare a alegerilor, în special, de la alegerile prezidențiale din 30 octombrie 2016.

Într-un comunicat de presă al Asociației se menționează că, în urma alegerilor prezidențiale din 30 octombrie (13 noiembrie) 2016, Curtea Constituțională a formulat șase adrese Parlamentului Republicii Moldova. Parlamentul, contrar prevederilor legislației, nu a soluționat în nici un fel trei adrese, iar alte trei adrese au fost soluționate parțial.

CEC, contrar angajamentelor asumate public față de partenerii de dezvoltare dar și față de reprezentanții Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte nu a publicat și nici nu a inițiat procesul de consultare publică a propunerilor de modificare a legislației electorale și a cadrului legal conex. Aceste propuneri au fost elaborate deja, cu suportul partenerilor de dezvoltare, menționează Promo-LEX.

În comunicat se mai spune că propunerile de modificare pot fi utile pentru soluționarea problemelor ce ar putea apărea în campania prezidențială din toamna anului curent. Inițierea neîntârziată a procesului de discutare publică a propunerilor va duce la perfecționarea acestora și a legislației electorale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

„O să vedem ce are sub fustă“. Peste 2 200 de cazuri de discurs sexist din partea politicienilor în campania electorală

În contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, în mediul online, s-au înregistrat cel puțin 2 281 de cazuri de discurs sexist din partea concurenților electorali. Datele se conțin într-un raport de monitorizare realizat de Asociația Gender-Centru și Platforma pentru Egalitate de Gen, în parteneriat cu Promo-LEX și UN Women Moldova.

Monitorizarea este bazată pe 11 711 postări pe Facebook ale reprezentanților a 19 partide și blocuri electorale, dar și ale 4 candidați independenți.

Potrivit raportului, au fost documentate 2 281 de cazuri de discurs și comportament sexist în 33 de campanie electorală.

Datele arată că 89% dintre cazurile de sexism identificate în campania electorală au fost de severitate redusă, 9% de severitate moderată și doar 2% de severitate ridicată.

Discursul sexist de severitate redusă (89%), se manifestă prin: adresări precum „dragi moldoveni”, „cetățeni”, „membrii partidului” sau autoidentificarea femeilor la masculin („sunt candidat independent”). (…) Discursul sexist de severitate moderată, combină ironia cu prejudecata și perpetuează imaginea femeii ca fiind nepotrivită pentru viața publică. „Femeile trebuie protejate, nu implicate în luptele politice”, se afirmă într-o postare cu tentă paternalistă, în timp ce într-o altă declarație se sugerează că o candidată „nu are copii, deci nu poate înțelege problemele reale ale țării”. (…) Cele 57 de cazuri de discurs sexist de severitate ridicată, deși minoritare ca număr, au cel mai mare impact simbolic și social. În această categorie se înscriu insulte sexualizate, amenințări și apeluri la excludere. Printre exemplele documentate se numără expresii precum „Aceasta are isterici… se comportă ca o femeie la menopauză”, „Sandu își dă jos masca… o să vedem ce are sub fustă” sau „A uitat gustul mădularului””, au menționat autorii raportului.

Documentul mai arată că fenomenul traversează întreg spectrul politic – de la stânga la dreapta, de la partide mari la formațiuni marginale. „Cele mai înalte niveluri de utilizarea a discursului sexist , de peste 35% din totalul postărilor partidului, au fost înregistrate la PP Moldova Mare (57,1%), PSDE (48,3%), BE Patriotic (37,0%) și PP Respect Moldova (35,5%). Partidul Liberal (36,2%) și PP CUB (34,7%) au avut o incidență comparabilă, în timp ce PP PAS (33,9%) și PP AUR (30,6%) demonstrează că sexismul nu ține de ideologie, ci de o cultură politică încă marcată de prejudecăți de gen”, au subliniat autorii raportului.

De asemenea, datele relevă că aproximativ 70% dintre cazurile identificate au vizat femei – politiciene, jurnaliste, activiste sau candidate independente. Cele mai frecvent atacate sunt femei aflate în funcții de conducere sau cu vizibilitate publică.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: