Membrii Consiliului Național al Monumentelor Istorice vor fi selectați în bază de concurs. Executivul a aprobat, pe 12 ianuarie, modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului.
Noile modificări stabilesc necesitatea organizării concursului pentru funcțiile vacante de membru al Consiliului și pentru funcțiile ocupate în alt mod decât prin concurs, cu excepția funcționarilor publici numiți în cadrul Ministerului Culturii.
De asemenea, modificările propuse includ două temeiuri suplimentare de încetare a calității de membru al Consiliului Național al Monumentelor Istorice pentru persoanele care au ocupat aceste funcții fără concurs și pentru persoanele în privința cărora a fost viciată procedura de selecție în funcția de membru al Consiliului, în bază de concurs. În aceste situații, încetarea calității de membru al Consiliului se va dispune printr-un ordin al ministrului Culturii.
Menționăm că membrii Consiliului au un mandat de trei ani, iar actuala componență a acestei structuri a fost numită în funcție în luna ianuarie a anului 2021, fără concurs.
Consiliul este format din 13 membri specializați în domeniul protejării patrimoniului arhitectural-istoric, reprezentanți ai organizațiilor guvernamentale și nonguvernamentale cu preocupări statutare în domeniu, precum şi până la 3 funcţionari publici din cadrul Ministerului Culturii. La 8 septembrie 2021, Guvernul a votat un nou mecanism de selectare a membrilor Consiliului Național al Monumentelor Istorice, pentru a crea premisele unei competiții deschise în procesul de selectare a membrilor Consiliului și pentru a asigura accederea celor mai buni specialiști și experți în domeniul patrimoniului arhitectural-istoric.
Amintim că fără avizul Consiliului Național al Monumentelor Istorice nu pot fi efectuate construcții în centrul istoric al Chișinăului.
Ultimul pachet de sancțiuni al Statelor Unite, care vizează companiile ruse Rosneft și Lukoil, inclusiv filialele acestora, reprezintă un pas semnificativ pentru susținerea păcii și securității regionale. În același timp, impactul asupra Moldovei va fi neglijabil, datorită succesului politicii țării de reducere aproape totală a dependenței energetice de Rusia. Declarația a fost făcută de ambasadorul Republicii Moldova în SUA, Vlad Kulminski, în emisiunea „realpolitik” de la NewsMaker.
„Politica pe care o desfășoară astăzi Statele Unite, „pace prin putere”, corespunde pe deplin intereselor noastre, iar noi încercăm să ne aliniem cât mai mult posibil la aceasta, pentru că, repet, pacea reprezintă astăzi pentru noi prioritatea principală”, a declarat ambasadorul.
Kulminski consideră că sancțiunile își propun să demonstreze Rusiei că așteptările ei de expansiune geopolitică și de destrămare a Ucrainei sunt „iluzorii”. Cât despre impactul sacțiunilor asupra Moldovei, diplomatul a dat asigurări că măsurile nu vor afecta semnificativ țara, datorită eforturilor de diversificare energetică desfășurate în ultimii ani.
„Până la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, dependența energetică a Moldovei de Rusia era aproape totală. Astăzi, această dependență a fost redusă practic la zero, atât în ceea ce privește gazul, energia electrică, cât și întreaga piață energetică”, a explicat ambasadorul.
El a recunoscut că dacă dependența ar fi rămas la nivelul din 2020, Moldova ar fi avut mari dificultăți. Cu toate acestea, strategia bine gândită de reducere a dependenței face ca sancțiunile să fie, în schimb, un factor pozitiv.
„Rusia încă nu percepe semnalul că Moldova și Ucraina nu mai vor să o vadă drept hegemon în spațiul geopolitic al țărilor lor. Sancțiunile nu vor avea un impact major asupra Moldovei, dar vor influența pozitiv eforturile de stabilizare a păcii în regiune, ceea ce este esențial pentru noi. Acest fapt reprezintă, în general, un aspect pozitiv pentru Moldova”, a adăugat Vlad Kulminski.
Autoritățile responsabile din Republica Moldova, inclusiv Ministerul Energiei, monitorizează constant piața produselor petroliere, a declarat ministrul energiei în exercițiu, Dorin Junghietu. Oficialul a subliniat că majoritatea carburanților sunt importați din România, ceea ce asigură stabilitatea aprovizionării.
„Prin urmare, nu există premise ca Republica Moldova să rămână fără carburanți — motorină, benzină etc. Prețul este influențat de cotațiile globale, iar acest aspect nu depinde de factorii interni. ANRE se va pronunța în acest sens, însă instituția actualizează prețurile practic zilnic”, a menționat Junghietu.
Amintim că, pe 22 octombrie, pe lista neagră a Statelor Unite ale Americii au fost incluse cele mai mari companii petroliere ruse – „Rosneft” și „Lukoil” – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. Anunțul a fost făcut de ministrul de finanțe al SUA, Scott Bessent, care a declarat că cele două companii „finanțează mașinăria de război a Kremlinului”. Sancțiuni similare împotriva celor două companii petroliere ruse au fost introduse cu o săptămână mai devreme de către Marea Britanie.
Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că „Lukoil are în România 300 de stații peco, în Moldova 100”. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
