Andrei Mardari / NewsMaker

Ministerul Apărării: Moldova nu participă la exercițiul NATO „Steadfast Defender 24”

Republica Moldova nu participă la exercițiul NATO „Steadfast Defender 24”. Iar exercițiul „Swift Response” nu are tangență cu „Steadfast Defender 24”. Precizările au fost făcute pe 23 ianuarie, pentru NewsMaker, de reprezentanții Ministerului Apărării. Înainte de aceasta, în presă a fost difuzată informația potrivit căreia Moldova va fi implicată în cel mai mare exercițiu militar NATO în Europa din ultimele decenii, iar subiectul a fost preluat și de Partidul Renaștere, apropiat oligarhului Ilan Șor. 

Pe 23 ianuarie, Partidul „Renaștere”, apropiat fugarului Ilan Șor, a publicat pe rețelele de socializare un text în care se menționa că „NATO intră în Moldova. Deocamdată sub formă de exerciții militare”.

„Aproximativ 90.000 de militari, zeci de avioane și elicoptere și mai mult de o mie de vehicule de luptă. Tot acest arsenal va fi adus în țara noastră în luna mai, în cadrul unor exerciții militare NATO. Pentru ce ne pregătesc? De ce regimul „galben” calcă deliberat în picioare Constituția, încălcând statutul de neutralitate permanentă? Partidul „Renaștere” a subliniat că, pentru a menține pacea în Moldova, este necesară construirea unor relații de bună vecinătate cu toți partenerii externi. Cum este posibil acest lucru, când militarii blocului occidental sunt lăsați să intre în țara noastră?”, a menționat partidul pe rețelele de socializare.

Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Apărării, Alla Diaconu a precizat că „țara noastră nu participă la exercițiul NATO „Steadfast Defender 24””.

„Referitor la exercițiul „Swift Response” acesta se desfășoară între Armata Națională și Comandamentul Statelor Unite ale Americii în Europa și Africa în baza unor angajamente bilaterale de transfer a experienței și nu are tangență cu „Steadfast Defender 24″”, a menționat reprezentanta Ministerului Apărării.

***

NATO va organiza cel mai mare exercițiu în Europa din ultimele decenii – Steadfast Defender. Anunțul a fost făcut pe 18 ianuarie 2024, de comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa Christopher Cavoli, care a adăugat că aproximativ 90 000 de militari vor lua parte la acest exercițiu. Potrivit lui Cavoli, exercițiul va începe săptămâna aceasta și va dura până în luna mai. Se așteaptă ca militarii să exerseze un scenariu de apărare în cazul unei invazii rusești. Potrivit Radio Svoboda, ultima dată când NATO a organizat un astfel de exercițiu de amploare a fost în 1988. La acea vreme, au participat 125 000 de militari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Grațierea lui Șepeli: Ion Guzun, care a condus Comisia în 2022, explică de ce s-a abținut de la vot

Ion Guzun, care a condus comisia de grațiere, când, în 2022, aceasta a luat decizia în privința lui Nicolae Șepeli, a declarat că s-a abținut de la vot în contextul unei declarații de-a sa în privința ambasadorului rus de atunci. Potrivit lui Guzun, declarația a fost tirajată de presa rusă și „conectată cu administrația prezidențială” de la Chișinău, iar abținerea de la vot a fost decisă pentru a nu fi pus sub risc orice alt eventual caz de transfer al condamnaților, cetățeni ai Republicii Moldova, în Federația Rusă, sau orice altă decizie a autorităților ruse în acest sens. Declarațiile au fost făcute la ediția din 25 februarie a emisiunii Internetu Grăiește.

„Așa au avansat lucrurile că, la examinarea acestor dosare, eu m-am expus în privința, la acel timp, a ambasadorului Federației Ruse, că, din punctul meu de vedere, acesta urmează să fie declarat persona non-grata. Toate televiziunile și mass-media rusești au tirajat această informație, conectându-mă pe mine cu administrația prezidențială. (…) În timpul discuțiilor pe care le-am avut cu colegii și cu alte persoane, am zis că, pentru că a luat așa o amploare și a degradat acest discurs în mod public, am considerat oportun ca, pentru orice alt eventual caz de transfer al condamnaților, cetățeni ai Republicii Moldova, în Federația Rusă, ca să nu fie pus sub risc orice alt eventual transfer sau orice altă decizie favorabilă lor, am decis că mai bine ar fi să mă abțin. (…) Asta este secretul”, a spus Guzun.

Potrivit lui Guzun, în cazul tuturor celor 6 persoane, pentru care s-a solicitat grațierea, „discuțiile au fost mult mai complicate”: „Probabil, noi n‐am fi pus la îndoială o sentință de condamnare în Republica Federală Germania, Marea Britanie, Franța, doar că partea ce ține de Federația Rusă, unde foarte mulți cetățeni ai Republicii Moldova lucrează, au fost traficați inclusiv, nouă ne-au apărut mai multe întrebări. Tocmai de aceea și am avut discuții în câteva runde”.

„Toate acțiunile pe care le-am făcut eu, și eu sunt sigur că și procuratura, de bună intenție, a venit cu aceste solicitări în adresa comisiei de grațiere… (…) Noi am întreprins, probabil la acel timp, toate măsurile ca să ne asigurăm că cel puțin aceste persoane au șansa de a fi examinat dosarul lor la comisia de grațiere și, indiferent de soluția noastră, să luăm o decizie documentată. (…) Acum, evident, că eu aș vedea alte riscuri și alte chestiuni care să fie incluse în acel regulament, care prevede procedura de examinare a cererilor de grațiere, dar, la acel timp, din punctul meu de vedere, toate instituțiile au depus efortul pentru a ajunge la o soluție în acest sens”, a adăugat Guzun.

Potrivit lui Guzun, lui Nicolae Șepeli „i s-a oferit o șansă, ca și la orice altă persoană”. „Dacă, peste câțiva ani, persoana greșește și comite alte infracțiuni, deja aceasta să răspundă conform legii. Nimeni nu poate să răspundă: nici președinta Republicii Moldova, nici membrii comisiei de grațiere și nici orice altă persoană care și-a adus aportul pentru a aduce persoana pe calea cea dreaptă”, a adăugat el.

Menționăm, Comisia pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă președintele Republicii Moldova era condusă, în 2022, de juristul Ion Guzun, care ocupă, în prezent, funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

***

Pe 19 februarie 2026, polițiști moldoveni și organe de aplicare a legii din Ucraina au desfășurat acțiuni de urmărire penală pe faptul pregătirii lichidării fizice a mai multor persoane publice din Ucraina. Poliția din Republica Moldova declara că activitățile infracționale sunt „dirijate de serviciile speciale rusești”.

În acest sens, pe 20 februarie, Procuratura Generală a Ucrainei raporta despre destructurarea rețelei care pregătea omoruri la comandă și menționa că organizatorul grupării este un cetățean al Republicii Moldova, în vârstă de 30 de ani, care ar fi fost recrutat de serviciile speciale rusești. Acesta a fost reținut.

11 cetățeni ai Republicii Moldova au fost reținuți în total în cadrul investigației. Șapte dintre aceștia au fost reținuți de autoritățile ucrainene în urma perchezițiilor din Kiev și Odessa, iar alți patru – pe teritoriul țării noastre. Poliția și procuratura din Moldova au confirmat că, printre persoanele reținute se numără și organizatorul rețelei – un moldovean de 30 de ani, condamnat în Rusia pentru trafic de droguri. Ulterior, acesta a fost transferat în penitenciarele din Moldova, unde și-a executat sentința până în anul 2022. Este vorba despre Șepeli Nicolae Andrei. Acesta a fost grațiat, în 2022, de președinta Maia Sandu. Pe 19 februarie 2026, Președinția a anunțat că Maia Sandu și-a anulat decretul de grațiere.

Pe 23 februarie, Președinția a declarat că grațierea lui Nicolai Șepel a fost decisă după solicitarea Procuraturii Generale, care a menționat că acesta este o victimă a traficului de ființe umane. Menționăm că, la acel moment, instituția era condusă de Alexandr Stoianoglo, care în prezent este deputat pe lista „Alternativa”. Președinția a mai informat că o a doua solicitare a fost transmisă în octombrie 2021, fără a indica însă data exactă. Reamintim că Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general pe 5 octombrie 2021, iar din 6 octombrie interimatul a fost asigurat de Dumitru Robu.

Acum un an, deputatul PAS Lilian Carp l-a acuzat pe Stoianoglo că ar fi cerut ilegal, în 2021, grațierea unui grup de persoane, condamnate pentru transportarea drogurilor în Rusia. La momentul lansării învinuirilor, Stoianoglo le-a calificat drept false și incomplete. El a menționat că persoanele în cauză ar fi fost traficate în Rusia și impuse la munci forțate, printre care servicii de curierat, însă fără a ști ce transportă. Pe 23 februarie 2026, Stoianoglo a declarat că demersurile Procuraturii Generale au fost inițiate la nivel instituțional și că decizia prin care Șepeli a fost grațiat a fost luată după plecarea sa din funcție. Totodată, el a acuzat guvernarea și o parte a mass-mediei că ar încerca să-l prezinte drept vinovat în acest caz.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: