Andrei Mardari / NewsMaker

Ministerul Apărării: Moldova nu participă la exercițiul NATO „Steadfast Defender 24”

Republica Moldova nu participă la exercițiul NATO „Steadfast Defender 24”. Iar exercițiul „Swift Response” nu are tangență cu „Steadfast Defender 24”. Precizările au fost făcute pe 23 ianuarie, pentru NewsMaker, de reprezentanții Ministerului Apărării. Înainte de aceasta, în presă a fost difuzată informația potrivit căreia Moldova va fi implicată în cel mai mare exercițiu militar NATO în Europa din ultimele decenii, iar subiectul a fost preluat și de Partidul Renaștere, apropiat oligarhului Ilan Șor. 

Pe 23 ianuarie, Partidul „Renaștere”, apropiat fugarului Ilan Șor, a publicat pe rețelele de socializare un text în care se menționa că „NATO intră în Moldova. Deocamdată sub formă de exerciții militare”.

„Aproximativ 90.000 de militari, zeci de avioane și elicoptere și mai mult de o mie de vehicule de luptă. Tot acest arsenal va fi adus în țara noastră în luna mai, în cadrul unor exerciții militare NATO. Pentru ce ne pregătesc? De ce regimul „galben” calcă deliberat în picioare Constituția, încălcând statutul de neutralitate permanentă? Partidul „Renaștere” a subliniat că, pentru a menține pacea în Moldova, este necesară construirea unor relații de bună vecinătate cu toți partenerii externi. Cum este posibil acest lucru, când militarii blocului occidental sunt lăsați să intre în țara noastră?”, a menționat partidul pe rețelele de socializare.

Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Apărării, Alla Diaconu a precizat că „țara noastră nu participă la exercițiul NATO „Steadfast Defender 24””.

„Referitor la exercițiul „Swift Response” acesta se desfășoară între Armata Națională și Comandamentul Statelor Unite ale Americii în Europa și Africa în baza unor angajamente bilaterale de transfer a experienței și nu are tangență cu „Steadfast Defender 24″”, a menționat reprezentanta Ministerului Apărării.

***

NATO va organiza cel mai mare exercițiu în Europa din ultimele decenii – Steadfast Defender. Anunțul a fost făcut pe 18 ianuarie 2024, de comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa Christopher Cavoli, care a adăugat că aproximativ 90 000 de militari vor lua parte la acest exercițiu. Potrivit lui Cavoli, exercițiul va începe săptămâna aceasta și va dura până în luna mai. Se așteaptă ca militarii să exerseze un scenariu de apărare în cazul unei invazii rusești. Potrivit Radio Svoboda, ultima dată când NATO a organizat un astfel de exercițiu de amploare a fost în 1988. La acea vreme, au participat 125 000 de militari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința ar putea fi pedepsite penal. Proiect de lege

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.

Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.

Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.

O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.

Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.

O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.

Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.

În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.

Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.

Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.

Nf Evitarea Sustragerii de La Executarea Pedepsei 6a20170531c44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: