Ministerul Educației, reacție la acuzațiile Comratului privind limba de instruire de la Colegiul moldo-turc „Recep Tayyip Erdoğan”

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a venit, pe 1 august, cu o reacție după ce Comitetul Executiv al Găgăuziei l-a acuzat că a declarat unilateral româna drept limba de instruire în cadrul Colegiului moldo-turc „Recep Tayyip Erdoğan” din Comrat, fapt care, potrivit acestuia, ar urma „să limiteze” accesul la învățământ în limba maternă sau într-una accesibilă. MEC a spus că română este limba de instruire din cadrul colegiului, în conformitate cu documentele semnate de autoritățile Republicii Moldova și ale Turciei. Totodată, ministerul a subliniat că găgăuza sau turca va figura ca disciplină obligatorie, iar anumite discipline vor fi predate și în engleză.

Limba de instruire în această instituție este limba română. Prevederea se conține în Protocolul de cooperare în domeniul învățământului profesional tehnic, semnat între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Turcia. Documentul mai stabilește că limba găgăuză sau turcă va figura ca disciplină obligatorie în planul de învățământ al colegiului. Totodată, anumite discipline pot fi predate și în limba engleză”, a transmis MEC într-un comunicat.

Ministerul a mai menționat că încurajează toți cetățenii Republicii Moldova să învețe limba română. Instituția a precizat că cei interesați pot participa la cursurile gratuite de limba română organizate în cadrul Programului național privind învățarea limbii române (2023–2025), inclusiv persoanele adulte.

MEC apreciază rezultatele obținute de absolvenții clasei a IX-a din UTA Găgăuzia la examenul de limba română și are încredere că aceștia se vor adapta cu succes parcursului educațional în cadrul colegiului. Pentru cei care vor avea nevoie de sprijin suplimentar, ministerul va asigura cursuri de limba română adaptate nevoilor lor”, a spus instituția.

Precizăm că, pe 31 iulie, Comitetul Executiv al Găgăuziei a publicat un mesaj în care afirmă că autonomia a fost „practic exclusă” din procesul de elaborare a modelului educațional a Colegiului „Recep Tayyip Erdoğan” de către autoritățile centrale, deși a fost implicată în construcția acestuia. Comitetul Executiv a spus că, prin decizia Ministerului Educației și Cercetării, româna a fost declarată drept singura limbă de predare în instituția de învățământ vizată, catalogând hotărârea ca fiind „în totală contradicție cu realitățile regiunii și fără a ține cont de mediul lingvistic al Găgăuziei”. Comitetul Executiv a spus că hotărârea nu ar fi fost coordonată cu autoritățile autonomiei și că aceasta „va limita” accesul tinerilor din Găgăuzia la învățământ tehnic de calitate în limba lor maternă sau într-una accesibilă. „Poziția ministerului este cu atât mai cinică în contextul în care, în multe colegii din Chișinău și din alte regiuni ale țării, se păstrează grupe cu predare în limba rusă”, a declarat instituția.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: