Dojdi

Ministerul Justiției din Rusia a inclus postul de televiziune „Dojdi” în lista „agenților străini”

Postul de televiziune „Dojdi” (Дождь) din Rusia, cunoscut pentru criticile aduse Kremlinului, a fost inclus în lista „agenților străini”. Tot pe 20 august, Ministerul rus al Justiției a inclus în lista respectivă portalul „Vajnîi istorii” («Важные истории»), precum și cinci nume de jurnaliști.

Președintele Comisiei „cu privire la ancheta factorilor de implicare a statelor străine în treburile interne ale Rusiei” Vasilii Piskarev a declarat că Dojdi „în repetate rânduri a intrat în vizorul Comisiei”, iar materialele ar fi parvenit din partea „diferitor organizații și cetățeni”.

„Acum o lună, am examinat și direcționat către organele competente o sesizare depusă de una dintre ONG-urile rusești. După cum vedeți, a urmat reacția”, a declarat oficialul.

În primăvară, Ministerul rus al Justiției a inclus în lista „agenților străini” portalul independent Meduza. După această decizie, majoritatea sponsorilor a refuzat colaborările cu instituția de presă, iar redacția a fost nevoită să reducă salariile angajaților și să solicite donații din partea susținătorilor. Peste câteva săptămâni, în lista respectivă a fost inclusă publicația VTimes. În scurt timp, aceasta și-a sistat activitatea.

Pe 15 iulie, Procuratura Generală a Rusiei a declarat drept „organizații nedorite” compania americană Project Media, Inc., despre care presa a scris că ar fi avut legătură cu portalul de investigații „Proekt” («Проект») În aceeași zi, au fost incluși în lista „ageților străini” mai mulți jurnaliști, inclusiv redactorul-șef al Open Media («Открытых медиа»), precum și redactorul șef adjunct al instituției de presă, dar și un corespondent al Radio Europa Liberă din Rusia.

O săptămână mai târziu, Ministerul rus al Justiției a inclus în lista „agenților străini” portalul The Insider și alți cinci jurnaliști.

La începutul lui august, Roskomnadzor a blocat trei proiecte care ar fi avut legături cu Mihail Hororkovski (fost președinte al grupului petrolier Iukos), din cauza legăturii cu „organizațiile nedorite”. În curând, toate trei și-au sistat activitatea.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Criza apei pe Nistru se agravează: Ucraina nu mai poate asigura debitul minim

Situația hidrologică a Nistrului s-a agravat, iar autoritățile ucrainene nu mai pot asigura debitul minim de apă menținut până acum, pentru a evita epuizarea rezervelor și sistarea totală a aprovizionării cu apă a localităților afectate din Ucraina, informează Ministerul Mediului. Anunțul a fost făcut de Ministerul Mediului al Republicii Moldova, marți, 29 septembrie, după o ședință extraordinară a Comisiei Nistrene.

Conform ministerului, în unele localități din Ucraina, aprovizionarea cu apă se face deja conform unui program, pe ore.

„Partea ucraineană ne-a informat despre imposibilitatea de a deversa un debit mai mare decât cel care intră în lac, pentru a evita epuizarea rezervelor și sistarea totală a aprovizionării cu apă a localităților deja afectate. Debitul minim menținut până la moment nu mai poate fi asigurat, având în vedere că volumul natural de apă care intră în lacul de acumulare de la Novodnistrovsk este de 27 m3/s în ultimele 2 săptămâni”, a menționat instituția.

Creșterea nivelului apei în lac și, implicit, majorarea deversărilor către Republica Moldova depind de precipitațiile din partea superioară a bazinului hidrografic al Nistrului.

Ministerul Mediului a precizat că autoritățile din Republica Moldova și Ucraina mențin dialogul pe acest subiect. Comisia Nistreană urmează să se întrunească din nou dacă vor apărea noi circumstanțe, pentru a analiza situația și eventualele soluții.

Care este situația pe Nistru

Potrivit Guvernului, nivelul apei în lacul de acumulare Novodnistrovsk a coborât sub pragul critic de 111 metri, față de aproximativ 121,5 metri în condiții normale. La stația de captare de la Cosăuți, nivelul este de circa 2,16 metri, comparativ cu 2,67 metri în perioada în care debitul evacuat din lac era de 60 m³/s. În ultimele 24 de ore, la Cosăuți s-a înregistrat o scădere de aproximativ 23 de centimetri.

Maia Sandu a precizat că, din cauza nivelului scăzut al Nistrului, în câteva localități din Ucraina apa este deja furnizată după un program. Șefa statului a atras atenția și asupra situației de pe Prut, unde debitul evacuat a fost redus la 14 m³/s. Potrivit ei, mai sunt 72 de centimetri până la nivelul la care apa nu va mai putea fi evacuată prin sistemul hidrotehnic.

Pe 29 septembrie, președinta Maia Sandu a solicitat Guvernului, primăriilor și instituțiilor responsabile să pregătească stațiile de captare și să identifice surse alternative, pentru a preveni o criză de apă. Șefa statului a avertizat că seceta a dus la scăderi „dramatice” ale nivelului apei atât în Nistru, cât și în Prut. Potrivit ei, există riscul ca situația din această toamnă să se repete „an de an”, din cauza schimbărilor climatice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: