Ministrul Apărării a explicat de ce mașinile blindate ale Armatei Naționale au ieșit în oraș cu mitralierele instalate

Informațiile apărute în spațiul public despre o presupusă compromitere a semnăturii electronice nu corespund adevărului, susține purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, cu referire la rezultatele preliminare ale unei investigații a Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC). Reacția vine după ce un cetățean a afirmat că a observat un transfer de bani între conturile bancare ale centrului pe care îl reprezintă, autorizat cu semnătura sa mobilă, pe care susținea că nu l-a efectuat. Potrivit lui Ciorici, cetățeanul și-a șters între timp postarea, însă informația a fost distribuită de persoane publice, inclusiv deputați. Între timp, deputatul vizat a venit cu o reacție, iar reprezentanții STISC au făcut, la rândul lor, precizări.

Ce spune Guvernul

„Un cetățean a publicat pe Facebook o postare în care afirma că a observat în contul bancar online al organizației/centrului pe care îl reprezintă o tranzacție pe care nu ar fi efectuat-o. Potrivit postării, era vorba de un transfer între conturile proprii, fără ca banii să fi ieșit din acestea. Ulterior, autorul a șters postarea, însă informația a fost preluată și amplificată, fără verificare, de mai multe conturi, inclusiv ale unor politicieni. Rezultatele preliminare ale investigației efectuată de STISC arată că informațiile distribuite în spațiul public despre o presupusă compromitere a semnăturii electronice nu corespund adevărului. Prima evaluare tehnică a cazului confirmă că semnătura electronică este autentică și validă, fapt susținut de mai multe date tehnice. Investigația continuă în zilele următoare, pentru a stabili toate circumstanțele cazului”, a menționat Ciorici, în seara zilei de 31 octombrie.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a publicat o captură de ecran cu postarea deputatului Ion Chicu, în care acesta afirma că „escrocii au deja acces și la semnăturile noastre electronice”. „Este grav că o afirmație fără dovezi, ștearsă chiar de autorul ei, a ajuns să fie răspândită de persoane publice. Și mai grav este că printre acestea se află deputați în Parlamentul Republicii Moldova”, a adăugat Ciorici.

Precizările deputatului Chicu

De cealaltă parte, Ion Chicu a menționat că „informația despre incident a parvenit ieri după masă de la mai mulți agenți economici”. „Despre postarea unui oarecare ONG, care ieri a semnalat despre spargerea contului său de la MAIB (și a șters ulterior postarea) – nici nu cunoșteam. Miercuri la audierile parlamentare pe subiectul furtului datelor personale a majorității populației economic active a țării, vom clarifica în ce măsură STISC-ul asigură siguranța semnăturii electronice, inclusiv pe acest caz”, a adăugat deputatul.

Reacția STISC

Pe 1 noiembrie, și reprezentanții STISC au reacționat, menționând că „serviciile de încredere, inclusiv cele aferente semnăturii electronice, funcționează în parametri normali și sunt monitorizate continuu pentru asigurarea securității, disponibilității și continuității operaționale”. „Infrastructura cheilor publice (PKI), care stă la baza serviciilor de încredere, utilizează mecanisme criptografice avansate ce permit verificarea autenticității, integrității și validității semnăturilor electronice și contribuie astfel la asigurarea securității în tranzacțiile electronice și în utilizarea serviciilor publice digitale”, a adăugat instituția.

Totuși, reprezentanții STISC au recomandat „sesizarea imediată a organelor competente” în cazul în care cetățenii au suspiciuni privind utilizarea frauduloasă a semnăturii electronice.

***

Amintim că Republica Moldova s-a confruntat cu un atac cibernetic de amploare asupra serviciilor de stat. Atacatorii ar fi putut obține date personale asociate cu aproximativ 750 de mii de IDNP-uri, iar autoritățile au avertizat că informațiile pot fi folosite de escroci. NewsMaker a adunat AICI principalele informații despre ce s-a întâmplat și a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri.