mir24.tv

„MIR” pleacă din Moldova. Parlamentul a dat undă verde procesului de denunțare a acordului pentru structura CSI

Acordul cu privire la garanțiile de drept și internațional în vederea activității libere și independente a Teleradiocompaniei „MIR” ar putea fi denunțat. Membrii Comisiei politică externă și integrare europeană s-au convocat, pe 20 martie, într-o ședință online și au avizat pozitiv o inițiativă a Guvernului care prevede acest lucru.

Potrivit documentului, această inițiativă urmărește protejarea spațiului audiovizual național și asigurarea securității informaționale, ținând cont de situația legată de securitatea regională și pericolul la adresa securității naționale, cauzat de agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei.

De menționat că „MIR” este o structură media a Comunității Statelor Independente (CSI) și fondatoarea posturilor de televiziune „Mir TV” și „Mir 24”, care nu deține licență de emisie eliberată de Consiliul Audiovizualului și, respectiv, nu este furnizor de servicii media aflat sub jurisdicția Republicii Moldova. Mai mult, în prezent, retransmiterea acestor posturi TV este suspendată pe perioada stării de urgență, după emiterea unei dispoziții în acest sens de Comisia pentru Situații Excepționale. Potrivit documentului, pe perioada stării de urgență, în Republica Moldova este interzisă difuzarea sau retransmisia programelor produse în statele care nu au ratificat Convenția Europeană privind televiziunea transfrontalieră.

Decizia privind denunțarea tratatului internațional în vederea activității Teleradiocompaniei „MIR” va fi propusă spre adoptare în plenul Parlamentului.

***

Amintim că, pe 16 februarie, premierul Dorin Recean a declarat că Guvernul ar putea denunța „o parte a acordurilor” Comunității Statelor Independente (CSI) care nu funcționează.

„Obiectivul strategic al Republicii Moldova este integrarea în Uniunea Europeană, urmărind interesele cetățenilor republicii noastre. Este evident că anumite acorduri din Comunitatea Statelor Independente nu funcționează. Cred că o parte din aceste acorduri vor fi gradual denunțate”, a menționat Dorin Recean.

Ulterior, ministrul Afacerilor Externe Nicu Popescu a declarat că Republica Moldova va demara procesul de denunțare a câtorva acorduri semnate în cadrul CSI. Potrivit lui, retragerea din aceste acorduri se datorează faptului că ele „nu sunt relevante sau nu funcționează sau nu se aplică sau sunt în defavoare Republicii Moldova”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

caleaeuropeana.ro

„Până la urmă, e decizia cetățenilor”. Maia Sandu, o nouă declarație despre unirea R. Moldova cu România

Președinta Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România rămâne „pe agenda de discuții”, însă a subliniat că o eventuală decizie în acest sens aparține cetățenilor. Șefa statului a precizat că, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților de la Chișinău este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, deziderat susținut de majoritatea populației țării. Afirmațiile au fost făcute pe 9 octombrie, în cadrul unui interviu acordat portalului Calea Europeană, în marja Moldova Security Forum.

„Discuțiile despre unire nu sunt noi pentru Republica Moldova și pentru România. În momentul obținerii independenței și chiar înainte de obținerea independenței, la noi s-a discutat despre unire. În alte capitale și în alte țări se cunoaște mai puțin, se cunoaște insuficient istoria noastră și, evident, pentru unii, această afirmație a fost una surprinzătoare. Dar diferite state sau diferiți oameni reacționează diferit. Sunt politicieni și lideri care spun că, într-adevăr, Republica Moldova ar fi într-o siguranță mai mare ca parte a României și sunt lideri care spun că asta ar putea să creeze tot felul de probleme. Până la urmă, e decizia cetățenilor. Nu pot eu să decid asupra unui asemenea proiect major pentru Republica Moldova, iar Constituția noastră scrie că o asemenea decizie poate fi luată doar de majoritatea cetățenilor înscriși în listele electorale. Deci vorbim despre un număr mare de oameni. E un subiect care a fost pe agenda de discuții și care rămâne pe agendă”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, șefa statului a subliniat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților, care depun eforturi pentru a pregăti țara în vederea semnării tratatului de aderare în 2028.

„Noi muncim mult (…) și am promis că vom reuși să pregătim țara pentru semnarea tratatului de aderare în 2028. (…) Tehnic, suntem gata să închidem negocierile pe anumite capitole”, a spus ea.

Amintim că, pe 9 octombrie, tot în marja Moldova Security Forum, Maia Sandu a făcut o altă declarație despre unirea Republicii Moldova cu România. Președinta a afirmat că reunificarea celor două maluri ale Prutului ar aduce „mai multă securitate” Republicii Moldova. „Dar această decizie aparține majorității cetățenilor Republicii Moldova. E o decizie mare care poate fi luată doar de un număr mare al cetățenilor noștri”, a adăugat ea.

***

De la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o eventuală unire a Republicii Moldova cu România, afirmând inclusiv că ar susține această idee în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în luna mai, la Strasbourg, șefa statului a sugerat că autoritățile de la Chișinău ar putea lua în considerare reunificarea drept o alternativă pentru aderarea la UE, în cazul în care procesul de integrare europeană ar stagna.

Potrivit unui sondaj iData, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin în prezent unirea cu România. În România, nivelul de sprijin este considerabil mai ridicat: aproximativ 72% dintre cetățeni susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirma că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: