Moldova a intrat oficial în stare de urgență energetică și hidrologică. Ce măsuri au adoptat autoritățile

Republica Moldova a intrat oficial, începând de astăzi, 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic. Odată cu intrarea în vigoare a regimului special, autoritățile au instituit măsuri de economisire a energiei electrice și a apei, au limitat exporturile de carburanți pentru protejarea stocurilor interne și au stabilit prioritatea alimentării cu energie electrică pentru instituțiile medicale, serviciile de urgență și infrastructura critică.

Comisia Națională de Management al Crizelor (CNMC), convocată în ședință pe 25 septembrie, a decis că instituțiile medicale, serviciile de urgență și infrastructura critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie electrică. Totodată, va fi majorată, în limita posibilităților tehnice, producerea energiei electrice în țară, iar în intervalul orar 18:00–22:00 capacitățile disponibile pentru exportul energiei electrice vor fi limitate. În cazul unui deficit care nu poate fi acoperit comercial, operatorul de transport și sistem Moldelectrica va putea solicita ajutor de urgență din statele vecine.

Autoritățile au aprobat și măsuri pentru menținerea aprovizionării cu carburanți. Transporturile de produse petroliere vor avea prioritate pe calea ferată și la punctele de trecere a frontierei, iar exportul și reexportul benzinei și motorinei din Portul Internațional Liber Giurgiulești vor fi limitate pentru protejarea stocurilor interne.

De asemenea, începând de astăzi sunt aplicate măsuri de reducere a consumului de energie electrică, în special în orele de vârf, între 06:00–09:00 și 18:00–22:00. În clădirile publice și unitățile comerciale iluminatul interior va fi redus cu cel puțin 30%, acolo unde este posibil, iar iluminatul decorativ, arhitectural și publicitar va fi deconectat. Întreprinderile cu consum ridicat de energie sunt obligate să desfășoare procesele energofage în afara intervalelor de consum maxim.

Totodată, autoritățile publice centrale și locale vor reduce cu cel puțin 20% consumul instituțional de carburanți și cu cel puțin 50% consumul de energie electrică pentru iluminatul public, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În sectorul hidrologic, Ministerul Mediului va coordona răspunsul la criza provocată de nivelul și debitele scăzute ale râurilor Nistru și Prut. Situația resurselor de apă va fi monitorizată zilnic, iar în cazul agravării acesteia, apa disponibilă va fi utilizată cu prioritate pentru consumul populației, instituțiile medicale și sociale, serviciile de urgență și infrastructura critică.

Pe durata stării de urgență este interzisă captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare. De asemenea, apa potabilă din sistemele publice și apa captată din surse de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru irigarea spațiilor verzi, spălarea străzilor și a clădirilor, umplerea piscinelor sau alimentarea fântânilor arteziene decorative.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Dodon cere Curții Constituționale să clarifice procedura de judecare a foștilor președinți

Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova și actual deputat al Partidului Socialiștilor (PSRM), a sesizat Curtea Constituțională (CC) pentru a obține clarificări privind procedura de examinare a dosarelor penale în care sunt vizați ex-șefii de stat. Mai exact, acesta vrea să afle dacă dosarele foștilor președinți trebuie examinate de instanțele de drept comun sau de Curtea Supremă de Justiție (CSJ), iar în cel de-al doilea caz dacă este obligatorie ridicarea prealabilă a imunității parlamentare. Dodon și avocații săi au anunțat sesizarea marți, 3 noiembrie, după o nouă ședință de judecată în dosarul „Kuliok”.

Avocatul Petru Balan susține că apărarea a cerut de mai mult timp verificarea competenței CSJ de a examina acest dosar, întrucât statutul de președinte implică anumite proceduri judiciare speciale.

„Imunitatea generează competența. Dacă este vorba despre președinte, mai întâi se ridică imunitatea, după care cauza se judecă în Curtea Supremă de Justiție. Acesta este lanțul logic, altul nu poate fi. Deci dacă domnului Dodon nu i s-a examinat chestiunea ridicării imunității, atunci cauza asta nu are ce căuta să fie judecată la Curtea Supremă de Justiție. Dumnealui urmează a fi judecat ca un simplu cetățean, în instanța de sector, Judecătoria Chișinău”, a declarat avocatul.

La rândul său, Igor Dodon susține că, înainte ca dosarul său să fie trimis direct la CSJ, Parlamentul ar fi trebuit să-i ridice imunitatea cu votul a 67 de deputați, așa cum prevede procedura în cazul președintelui în exercițiu. Fostul șef al statului a criticat faptul că instanța nu a sesizat din proprie inițiativă Curtea Constituțională pentru a clarifica această problemă și l-a acuzat pe judecătorul CSJ Vladislav Gribincea de părtinire.

„Curtea Supremă de Justiție, conform procedurii, trebuie să trimită această solicitare la Curtea Constituțională. Dar Gribincea nu vrea, pentru că el are înțelegere cu cineva să mă condamne mai repede. Nu știu cu cine: cu cumnatul lui Litvinenco (judecător la Curtea Constituțională – n. r.) sau cu PAS. Nu știu cu cine. Și încalcă toate procedurile”, a afirmat Igor Dodon.

În paralel, deputatul a sesizat CC și în calitate de parlamentar, solicitând verificarea constituționalității unui articol din Codul de procedură penală care prevede că președintele Republicii Moldova este judecat în primă instanță de CSJ.

Dodon afirmă că instanța aplică această prevedere în mod automat, prin analogie, fără să facă distincție între un președinte în exercițiu și un fost șef al statului, al cărui mandat s-a încheiat. În opinia sa, atribuirea competenței exclusive de judecare a foștilor președinți către CSJ creează un regim juridic discriminatoriu. Acesta argumentează că foștii șefi de stat nu beneficiază de garanția ridicării imunității de către Parlament, dar nici nu au dreptul să fie judecați de o instanță de drept comun, ceea ce le-ar limita posibilitatea de a contesta pe deplin o eventuală condamnare.

Deputatul cere Curții Constituționale să suspende aplicarea articolului respectiv din Codul de procedură penală până la examinarea sesizării în fond și să solicite Parlamentului eliminarea ambiguităților din legislație.

Avocatul Petru Balan a precizat că sesizarea CC este cu atât mai importantă în contextul în care procurorii au decis să înăsprească acuzațiile. Mai exact, aceștia susțin că fostul președinte ar fi trebuit să semneze decretele prin care reprezentanții Partidului Democrat din Moldova (PDM) urmau să fie desemnați candidați la funcția de prim-ministru.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: