Moldova a lansat negocierile tehnice pe toate capitolele de aderare la UE. Kos: „Ați făcut progrese, dar mai este mult de lucru”

Republica Moldova a deschis pe 17 martie negocierile tehnice pentru ultimele trei clustere de capitole de aderare, marcând astfel lansarea discuțiilor pe toate cele 33 de capitole necesare pentru aderarea la Uniunea Europeană. Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a calificat momentul drept „un pas important și pragmatic”, care permite procesului de aderare să avanseze. La rândul său, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat că deschiderea negocierilor pentru ultimele clustere marchează o nouă etapă în procesul de aderare și a apreciat ritmul reformelor din Republica Moldova drept unul dintre cele mai bune.

„Clusterul trei este important deoarece poate ajuta Moldova să-și dezvolte economia, să creeze locuri de muncă mai bune și să conecteze mai strâns companiile sale la piața Uniunii Europene. Clusterul patru este esențial pentru că poate sprijini energia mai curată și un mediu mai sănătos, îmbunătățind totodată conexiunile de transport ale Moldovei. Clusterul cinci este la fel de important, deoarece poate sprijini agricultura și comunitățile rurale, ajută regiunile să se dezvolte mai echilibrat și îmbunătățește modul în care Moldova își gestionează resursele naturale. Moldova are acum toate instrumentele necesare pentru a avansa reformele legate de aderarea la UE”, a declarat oficiala.

Comisara europeană a subliniat că Republica Moldova a înregistrat progrese reale în procesul de reformă, dar a atras atenția că mai este mult de lucru, în special în domenii esențiale precum justiția, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor publice.

„Europa se confruntă cu presiuni din mai multe direcții și nu ne putem permite să pierdem timp. Moldova este importantă și pentru securitatea noastră. Țara a făcut progrese reale, dar, desigur, mai este încă mult de lucru. Și voi repeta acest lucru de fiecare dată până când vom închide ultimul capitol de negocieri.Știți ce aveți de făcut și vă puteți baza pe sprijinul nostru puternic și constant la fiecare pas. Din partea noastră, vom continua să lucrăm cu statele membre pentru a avansa procesul de extindere și pentru a ne asigura că avantajele apartenenței la familia europeană devin tot mai vizibile pentru cetățeni”, a adăugat Marta Kos.

Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a subliniat că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă pentru Republica Moldova „singura cale viabilă” pentru a asigura un viitor democratic, stabil și prosper.

„Acesta este un pas important și pragmatic, care permite procesului de aderare să continue să avanseze, în timp ce consensul politic necesar pentru deschiderea formală a clusterelor continuă să fie construit între statele membre. Pentru Republica Moldova, aderarea la Uniunea Europeană este singura cale viabilă pentru a ne asigura viitorul ca stat democratic, rezilient și prosper. În prezent, ne aflăm într-o fereastră de oportunitate unică. În contextul geopolitic actual, extinderea a redevenit o investiție strategică în pacea, stabilitatea și securitatea Europei”, a comentat aceasta.

Ea a menționat că instituțiile statului – Parlamentul, Președinția și Guvernul – sunt aliniate în susținerea obiectivului de integrare europeană, iar orientarea europeană a fost inclusă și în Constituție.„

Moldova continuă să se confrunte cu presiuni externe constante, inclusiv cu atacuri hibride sofisticate menite să discrediteze Uniunea Europeană, să slăbească încrederea publică și să încetinească parcursul nostru european. Cu alte cuvinte, Republica Moldova reformează, negociază aderarea și își transformă economia, în timp ce gestionează simultan consecințele unui mediu regional de securitate volatil și ale unei presiuni hibride continue”, a mai afirmat Gherasimov.

Reamintim, Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și a primit statutul de țară candidată în iunie 2022. Negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024. 

Negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea pot fi împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea care guvernează Republica Moldova, și-a asumat drept obiectiv finalizarea negocierilor și semnarea tratatului de aderare la UE până în anul 2028.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sandu îndeamnă cetățenii să susțină reforma administrației publice locale: „Falsurile și sperietorile vor să blocheze o schimbare necesară încă acum 20 de ani”

Președinta Maia Sandu a venit cu un mesaj în susținerea reformei administrației publice locale, după ce în spațiul public au apărut tot mai multe falsuri și dezinformări menite să blocheze procesul de amalgamare a primăriilor. Într-un mesaj video publicat pe 25 mai pe rețelele de socializare, șefa statului a subliniat că primăriile mici nu au capacitatea să ofere cetățenilor servicii de calitate și că reforma, oricât de complicată ar fi, este singura cale prin care satele moldovenești pot avea o șansă reală la dezvoltare.

„Reforma a fost lăsată prea mulți ani într-o parte pentru că e extrem de complicată și nu aduce nici voturi, nici aplauze. Dar rămânarea reformei înseamnă să lipsim satele noastre de șansa de a se dezvolta”, a declarat Sandu.

Președinta a invocat mai multe argumente în favoarea amalgamării. 87% din primăriile din Moldova au sub 3.000 de locuitori, iar media populației per primărie este de 17 ori mai mică decât în Lituania. Primăriile mici reușesc să asigure cu apă și canalizare doar 40% din gospodării, față de circa 65% în primăriile cu 3.000-5.000 de locuitori. Totodată, într-o primărie mică, 30% din bugetul local se consumă pentru întreținerea instituției, față de doar 10% într-o primărie cu 10.000 de locuitori, iar doar 20% din buget este investit în infrastructură, de două ori mai puțin decât în primăriile mari.

„Toate aceste date arată clar că atunci când administrațiile își unesc eforturile, crește și calitatea serviciilor, se modernizează mai repede infrastructura, se aduc proiecte în localități și crește nivelul de trai”, a spus Sandu.

Președinta a reamintit că Guvernul a anunțat că va oferi de trei ori mai mulți bani decât anterior localităților care își unesc voluntar administrațiile — câte 3.000 de lei per locuitor. A subliniat totodată că reforma nu presupune dispariția satelor sau a identității locale, ci doar unirea administrațiilor.

„Satul și identitatea locală se păstrează, doar administrațiile se unesc”, a declarat Sandu, îndemnând primarii să pună în prim plan interesul locuitorilor, tinerii să vorbească acasă despre beneficiile reformei și toți cetățenii să se implice în deciziile luate la nivel local.

***

Până în prezent, 608 consilii locale din Republica Moldova au aprobat decizii de inițiere a amalgamării voluntare, dintr-un total de 892 de primării existente în țară, potrivit datelor Guvernului. În perioada 18-22 mai, reprezentanții Guvernului au continuat vizitele în teritoriu pentru a explica procesul aleșilor locali, cu deplasări în raioanele Telenești, Căușeni, Rîșcani, Florești, Taraclia, Șoldănești, Cantemir și Cahul.

Printre cele mai semnificative exemple se numără raionul Florești, unde 36 din cele 40 de primării au adoptat decizii de inițiere a amalgamării, și raionul Telenești, unde 12 localități își unesc administrațiile. Primăria unită a celor 12 localități din Telenești va beneficia de circa 92 de milioane de lei din bugetul de stat, resurse care vor putea fi folosite pentru proiecte concrete și servicii publice mai bune.

Localitățile care aleg să-și unească administrațiile beneficiază de stimulente financiare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor. Totodată, peste 600 de servicii publice vor putea fi accesate prin intermediul Centrelor Unificate de Prestări Servicii și al Ghișeului unic, iar în fiecare localitate va activa un reprezentant al primarului pentru a menține legătura cu comunitatea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: