Republica Moldova a fost aleasă, pentru prima dată, membru al Consiliului Executiv al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). Anunțul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe, care a precizat că țara va deține mandatul pentru perioada 2025–2029. Alegerile au avut loc în cadrul celei de-a 43-a sesiuni a Conferinței Generale a UNESCO. Potrivit ministrului Mihai Popșoi, o prioritate a țării va fi salvarea și promovarea limbii găgăuze.
Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că „această poziție va oferi Republicii Moldova posibilitatea de a contribui într-un mod direct la conducerea acestei organizații importante și de a-și împărtăși experiența în domenii cum ar fi: educația în situații de criză, combaterea dezinformării, cercetarea în circumstanțele actuale cu inteligența artificială care domină toate domeniile”.
„Republica Moldova va putea să contribuie, dar să și învețe să obțină noi beneficii, inclusiv în promovarea și creșterea numărului de obiective materiale și imateriale ale UNESCO în Republica Moldova. În același timp, o prioritate pentru țara noastră este salvarea și promovarea limbii găgăuze. Ori conform unui raport UNESCO, această limbă este pe cale de dispariție, iar Republica Moldova este ferm determinată să contribuie, să păstreze cultura și identitatea găgăuză ca parte integrantă a Republicii Moldova. În același timp, vom munci pentru a contribui la dezvoltarea acestei organizații importante”, a declarat oficialul moldovean.
Conform Ministerului Afacerilor Externe, Consiliul Executiv este unul dintre principalele organe de conducere ale UNESCO. „Acesta pune în aplicare deciziile Conferinței Generale, monitorizează implementarea programelor organizației, formulează recomandări privind admiterea noilor state membre și are un rol esențial în procesul de selectare și numire a Directorului General. Totodată, Consiliul poate convoca sesiuni extraordinare și conferințe internaționale dedicate domeniilor-cheie de activitate ale UNESCO, educația, știința, cultura și comunicarea”, a comunicat ministerul de la Chișinău.
Menționăm că, în perioada 3-4 noiembrie, Mihai Popșoi a efectuat o vizită de lucru la Samarkand, Republica Uzbekistan, unde a participat la cea de-a 43-a sesiune a Conferinței Generale a UNESCO. De asemenea, șeful diplomației moldovene a avut întrevederi bilaterale cu reprezentanți ai conducerii UNESCO și cu omologi prezenți la eveniment.
***
Actualmente, Republica Moldova este reprezentată pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO de un singur sit – Arcul Geodezic Struve (sit transfrontalier, amplasat pe teritoriul a 10 state: Norvegia, Suedia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Federaţia Rusă, Belarus, Ucraina şi Moldova).
În februarie 2025, Ministerul Culturii al Republicii Moldova a anunțat că vinăriile subterane Cricova și Mileștii Mici au fost incluse în Lista indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO. Instituția preciza că cele două obiecte mizează să revendice locul în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Amintim că, în septembrie 2022, în timpul unei vizite la Universitatea de Stat din Comrat, șefa statului, Maia Sandu, s-a referit la importanța limbii găgăuze în regiune, menționând că „sunt necesare eforturi pentru a păstra limba și cultura găgăuză pentru generațiile prezente și viitoare”. Ulterior, în martie 2025, în timpul unei vizite la Paris, președinta Maia Sandu a avut o întrevedere cu directorul general al UNESCO. Conform instituției prezidențiale, un subiect important al discuției a fost protejarea limbii și culturii găgăuze.
