msmps.gov.md

Variantele de mutație a virusului SARS-CoV-2 vor putea fi depistate și în Republica Moldova

Secvențiatorul de ultimă generație pentru identificarea variantelor de mutație a virusului SARS-CoV-2 prin metoda de secvențiere a genomului viral a fost procurat și donat grație suportului financiar al Uniunii Europene și asistenței tehnice a Organizației Mondiale a Sănătății.

Valoarea echipamentului de laborator este estimată la 400.000 de euro și vine să contribuie la consolidarea capacităților naționale de diagnostic de laborator. Astfel, Republica Moldova se aliniază la capacitățile laboratoarelor europene și mondiale – tehnologiile moleculare avansate, precum secvențierea de ultimă generație, permit secvențierea completă a genomului SARS-CoV-2, inclusiv a tuturor variantelor virusului. Acest echipament de înaltă performanță este important pentru predicția evoluției și apariției agenților cauzali ai bolii, mai ales în cazul virusurilor de tip ARN, precum SARS-CoV-2, ce se caracterizează printr-o variabilitate genetică înaltă, fapt ce duce la apariția mutațiilor.

Secvențierea SARS-CoV-2 va permite monitorizarea dinamicii transmiterii virusului și apariția de noi variante genetice; investigarea relației dintre genotipurile SARS-CoV-2 și datele epidemiologice, precum transmisibilitatea și severitatea bolii, identificarea grupurilor de risc pentru a ghida acțiunile de sănătate publică; evaluarea legăturii dintre tulpinile virale din cadrul clusterelor epidemiologice și monitorizarea contactelor și a altor măsuri de sănătate publică; evaluarea și confirmarea reinfectărilor; evaluarea impactului mutațiilor asupra performanței medicamentelor antivirale.

Rezultatele datelor de secvențiere vor fi integrate în sistemul național de supraveghere și corelate cu cazurile de COVID-19 pentru monitorizarea mutațiilor virusului SARS-CoV-2 pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, datele brute obținute în urma secvențierii vor fi folosite pentru crearea și extinderea librăriilor proprii în scop de identificare a variantelor de interes sau de îngrijorare. Nu în ultimul rând, secvențele de consens vor fi partajate în GISAID EpiCov – baza de date internaționale (www.gisaid.org), unde vor putea fi comparate și corelate cu variantele de virus cu mutații existente în alte țări.

Ala Nemerenco, ministrul Sănătății a menționat în cadrul ceremoniei de donație:

„Țin să menționez astăzi că implementarea sistemului de supraveghere bazat pe secvențierea genomică a virusului SARS-CoV-2 va fi gestionată de Agenția Națională pentru Sănătate Publică împreună cu alte instituții internaționale de cercetare și cu suportul academic și științific din partea Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, a precizat Nemerenco.

„Uniunea Europeană continuă să sprijine Republica Moldova în combaterea pandemiei COVID-19. Echipamentul livrat cu ocazia evenimentului de astăzi, împreună cu partenerii noștri de la OMS, este un exemplu concret în acest sens”, a specificat Jānis Mažeiks, ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Ajutorul face parte din inițiativa finanțată de Uniunea Europeană „Solidari pentru sănătate”, direcționată spre combaterea pandemiei în țările Parteneriatului Estic, inclusiv Republica Moldova, având scopul de a consolida reziliența sistemelor de sănătate și capacitatea țărilor de a răspunde la urgență în sănătate publică.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: