IMSP Spitalul Clinic Municipal "Gheorghe Paladi"

Moldova fără copii. Cât de mult a scăzut numărul nou-născuților timp de un an

În anul 2021, în Republica Moldova s-au născut cu 5,2% mai puțini copii decât în 2020. Cu alte cuvinte, cu 1 604 copii mai puțin, informează Biroul Național de Statistică. Asta în condițiile în care, în 2019, s-au născut cu 7,8% mai puțini decât în 2018.

Potrivit BNS, în anul 2021, numărul născuților-vii a fost de 29230 persoane, fiind în descreștere cu 1604 copii (sau cu 5,2%) față de anul 2020. Din numărul copiilor născuți-vii 51,6% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 106 băieți la 100 fete.

Conform statutului juridic, în anul 2021 ponderea copiilor născuți în cadrul căsătoriei a fost de 81,5% (sau 23812 copii), iar fiecare al 5-lea copil s-a născut în afara căsătoriei (5384 persoane sau 18,4%).

În ceea ce privește mediile de reședință, numărul născuților-vii în mediul urban a fost mai mic cu 5554 copii (sau cu 31,9%) față de cel rural.

Astfel, în localitățile urbane s-au născut 11838 copii (sau 40,5% din total născuți-vii) în comparație cu mediul rural – 17392 născuți-vii (constituind 59,5% din total născuți-vii). De asemenea, în orașe se observă o proporție mai mică a familiilor cu patru și mai mulți copii, majoritatea copiilor născuți în aceste familii revenind mamelor din mediul rural. Astfel, din totalul celor 2527 născuți-vii, 77,3% s-au născut în mediul rural.

Ponderea născuților-vii de la mamele cu vârstă sub 20 de ani a rămas constantă față de anul precedent, constituind 6,0% din numărul total al acestora. Rata nașterilor timpurii la vârsta de 15-19 ani în anul 2020 a constituit 27,34 copii la 1000 de femei.

***

În 2019, în țara noastră s-au născut vii 32 de mii de bebeluși, cu 7,8% mai puțin față de anul precedent. 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Mihai Popșoi

Ce crede România despre o separare a Moldovei și Ucrainei în procesul de integrare europeană? Țoiu: „Trebuie să găsim o soluție”

Ministra Afacerilor Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că România este de părere că procesul de integrare al Republicii Moldova și Ucrainei trebuie evaluat după principiul meritelor fiecărei țări în parte. Diplomata a spus că Republica Moldova a înregistrat progrese „extraordinare”, iar Ucraina a făcut progrese „semnificative” și a sugerat că, până la sfârșitul acestui an, trebuie să fie identificată o soluție cu privire la continuarea procesului de aderare a celor două țări în tandem sau separat, astfel încât să poată fi deschise clustere de negocieri. Precizările au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă cu omologul său din R. Moldova, Mihai Popșoi, din 22 iulie, la Chișinău.

Mihai Popșoi și Oana Țoiu au fost întrebați ce părere au despre o potențială decuplare a Republicii Moldova și Ucrainei în procesul de integrare europeană și dacă aceasta este „necesară”.

Șeful diplomației de la Chișinău a declarat că Republica Moldova își dorește să fie țară-membră a Uniunii Europene „împreună cu Ucraina”. „Ucraina este scutul care ne ferește de mai bine de trei ani de urgia agresorului. Și noi sprijinim Ucraina nu doar prin ajutorul umanitar pe care-l oferim, prin generozitatea de care au dat dovadă cetățenii Republicii Moldova vizavi de criza refugiaților, ceea ce ne-a oferit drept răspuns din partea comunității internaționale titlurile de știri „țară mică cu inimă mare”. Da această deschidere generozitate pe care au oferit-o cetățenii noștri este apreciată atât la Kiev, cât și în capitalele europene. Și avem ferma convingere că vom continua acest parcurs european așa încât să ajungem în mare familie europeană împreună, pentru că doar așa putem asigura pacea, stabilitatea și prosperitatea în întreaga regiune”, a adăugat Mihai Popșoi.

La rândul său, Oana Țoiu a spus că, din punctul de vedere al României, în procesul de integrare trebuie respectat „principiul de evaluare pe baza meritelor fiecărei țări”.

Dar când vorbim de meritele fiecărei țări, trebuie să fie foarte clar că Moldova a făcut niște progrese extraordinare, care sunt recunoscute de statele membre ale Uniunii Europene. Trebuie să fie foarte clar că Ucraina a făcut progrese semnificative. Și că, din perspectiva meritelor fiecărei țări, trebuie să găsim o soluție până la sfârșitul acestui an, astfel încât să fie deschise negocierile, și nu doar clusterul 1. Noi credem că există temei pentru deschiderea mai multor clustere pe parcursul acestui an”, a precizat ministra de Externe a României.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări-candidate la aderarea la UE în iunie 2022, iar aprobarea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024.

În prezent, cele două țări parcurg împreună procesul de aderare la UE, aflându-se în faza de screening bilateral. Pe 26 iunie, în cadrul Summit-ului Consiliului European, liderii celor 27 de state-membre ale blocului comunitar au adoptat o declarație în care remarcă, între altele, „progresele semnificative” înregistrate de Republica Moldova în procesul său de aderare și a încurajat Consiliul UE să treacă la următoarele etape, prin deschiderea grupurilor tematice, „atunci când sunt îndeplinite condițiile”. De asemenea, aceștia au luat act de evaluarea Comisiei Europene, potrivit căreia grupul tematic al elementelor fundamentale este gata să fie deschis.

În cazul Ucrainei, însă, Ungaria se opune începerii negocierilor de aderare.

Pe 26 iunie, aflat într-o vizită la Chișinău, eurodeputatul Nicu Ștefănuță a declarat că Parlamentul European exercită presiune asupra Budapestei pentru a debloca începerea negocierilor de aderare cu Ucraina – un blocaj care ar putea afecta și Republica Moldova. El a mai spus că nu este corect ca cele două țări să depindă una de alta în procesul de aderare la Uniunea Europeană, întrucât Moldova înregistrează progrese de două ori mai rapide decât oricare alt stat, iar acest lucru ar trebui să se reflecte în modul de desfășurare a negocierilor.

Iar pe 7 iulie, vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a declarat că Republica Moldova va parcurge un traseu separat de Ucraina, în procesul de aderare, după deschiderea primului cluster de negocieri.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: