Banca Europeană de Investiții (BEI) va oferi Republicii Moldova un împrumut adițional în valoare de 100 de milioane de euro. Pe 7 decembrie, membrii Comisiei politică externă și integrare europeană au aprobat avizul consultativ pentru inițierea negocierilor și aprobarea semnării Contractului de finanțare între Republica Moldova și BEI pentru suplinirea și realizarea în continuare a proiectului ”Moldova drumuri III”.
Potrivit deputaților PAS, necesitatea acordării împrumutului de 100 de milioane de euro rezidă din contextul creșterii prețurilor la materialele de construcție, cauzate de criza regională existentă. Banii vor fi cheltuiți atât pentru finalizarea lucrărilor inițiate în cadrul proiectului, cât și pentru reparația și construcția unor rețele de drumuri naționale:
reabilitarea drumului R34 Hîncești – Leova – Cahul – Giurgiulești, sectorul III, Cantemir – Cahul (km 82 – km 125);
M3 Chișinău – Comrat – Giurgiulești – frontiera cu România, construcția sectorului de ocolire al orașului Cimișlia (km 0 – km 7).
Toate lucrările vor fi executate în baza studiilor de fezabilitate, care demonstrează eficiența economică a obiectivelor, precum și a documentației de proiect, elaborată în conformitate cu actele normative în domeniu.
De menționat că, în anul 2013, Moldova a semnat un contract de finanțare cu Banca Europeană de Investiții, care prevedea acordarea unui împrumut în valoare de 150 de milioane de euro pentru realizarea proiectului ”Moldova drumuri III”.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Înainte de a ajunge la guvernare, Vasile Tofan pleda pentru reforme de șoc în stilul președintelui argentinian Javier Milei. Primele 100 de zile ale guvernului său au fost însă marcate mai degrabă de taxe noi, gaze mai scumpe, compensații și sfaturi de a dormi în pulover. Pe 5 noiembrie, Tofan va prezenta bilanțul activității cabinetului său, în contextul publicării raportului Comisiei Europene privind extinderea UE. NewsMaker a analizat ce a reușit să facă premierul, la ce idei a renunțat și care dintre ele au rămas doar la nivel de declarații răsunătoare și postări pe Facebook.
Tofan – reformator
Principala sarcină a lui Tofan este să ridice economia Moldovei „din genunchi”. Redresarea economiei era o prioritate și pentru predecesorul său, Alexandru Munteanu, care a demisionat după o serie de scandaluri, pe fondul discuțiilor despre o reformă fiscal-bugetară extrem de nepopulară.
Politica fiscal-bugetară (PFB) propusă de guvernul Munteanu nu a mulțumit aproape pe nimeni, nici pe adepții politicilor economice de dreapta, nici pe reprezentanții taberei de stânga. Lui Tofan i-a revenit sarcina de a îndrepta situația.
Imediat după învestirea noului cabinet, premierul a promis că va prezenta proiectul politicii fiscal-bugetare în trei săptămâni și s-a ținut de cuvânt. Pe 6 august, Tofan și-a prezentat viziunea asupra reformei, iar pe 22 octombrie Parlamentul a adoptat în lectura a doua politica fiscal-bugetară pentru 2027.
Documentul prevede creșterea cotei TVA pentru hoteluri, restaurante și cafenele (HoReCa) de la 8% la 12% și a impozitului pe dividende de la 6% la 8%. De asemenea, TVA va fi aplicată coletelor din străinătate în valoare de până la 150 de euro. Măsura a fost deja supranumită „taxa pe Temu”, deși se aplică și comenzilor de pe alte platforme comerciale din străinătate. Ministerul Finanțelor estimează că aceste modificări vor aduce aproximativ 5,1 miliarde de lei în plus la bugetul de stat.
Între politica fiscal-bugetară a guvernului Tofan și propunerile cabinetului Munteanu sunt însă puține diferențe de fond, spune Veaceslav Ioniță, expert economic la IDIS „Viitorul”.
„Ea (politica fiscal-bugetară) este puțin mai bună decât ceea ce am văzut anterior. Dar nu are nimic revoluționar. Pur și simplu, introducerea taxelor suplimentare va fi mai blândă. Statul continuă să funcționeze în regim de urgență și de criză”, a explicat expertul.
Potrivit lui Ioniță, principala așteptare de la Tofan este să atragă investiții și să stimuleze creșterea economică. Prioritățile bugetare au rămas însă aproape aceleași, iar o parte importantă din fonduri merge în continuare către cheltuieli sociale.
„Și asta se face în detrimentul investițiilor. Așa a fost mereu. În toate guvernele. Mi se pare că Tofan are o libertate de acțiune foarte limitată. El pune în aplicare voința politică a PAS și nu reglementează politica socială”, consideră expertul.
Și analistul politic Ian Lisnevschi spune că Tofan nu are suficient control asupra propriului guvern.
„El (Vasile Tofan) practic nu controlează guvernul. Se creează impresia că nimeni nu-l ascultă. El declară una, iar apoi totul se întâmplă altfel. De exemplu, cât s-a vorbit despre reducerea aparatului de stat. În fapt, nu vedem asta. Același lucru este valabil și pentru celelalte idei ale sale”, a conchis Lisnevschi.
Tudor Mardei | NewsMaker
Tofan are însă câteva idei pentru a aduce mai mulți bani la buget. Chiar la prima ședință a noului guvern, când a primit în dar un tricou cu sigla cabinetului, premierul a propus ca astfel de tricouri și alte suveniruri cu însemnele guvernului să fie vândute, iar banii încasați să meargă la bugetul de stat.
Premierul a propus și valorificarea terenului pe care se află Penitenciarul nr. 13. În opinia lui Tofan, un teren atât de valoros ar trebui să aducă venituri statului. Acolo s-ar putea construi, de exemplu, un hotel sau „altceva care să aducă venituri la buget”, susține oficialul.
De la noul premier se așteaptă, înainte de toate, un salt economic, spune Angela Colațchi, doctor în științe politice. În condițiile actuale însă, un astfel de salt va fi greu de realizat, consideră ea.
„Și el este necesar. Dar este imposibil într-o țară cu un nivel ridicat de nemulțumire. Iar cu asemenea creșteri galopante ale prețurilor, acest lucru este inevitabil. Guvernul nu este responsabil de prețuri, dar este responsabil de o politică socială echilibrată”, a declarat experta.
Tofan – energetician
Tofan a venit cu propuneri neobișnuite atât pentru a atrage investiții, cât și pentru a depăși criza energetică. În septembrie, premierul s-a întâlnit cu miliardarul rus Igor Makarov, fondatorul companiei ITERA, redenumită ulterior ARETI. Makarov a fost vizat de sancțiuni occidentale. După ce a renunțat la cetățenia rusă în 2022, o parte dintre sancțiuni au fost ridicate. Altele rămân în vigoare, printre care cele impuse de Canada.
La ședința Parlamentului din 23 septembrie, convocată de urgență, Guvernul a cerut instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic. În cadrul ședinței, deputatul Igor Dodon l-a întrebat pe premier de ce s-a întâlnit cu Makarov.
„Domnul Makarov nu a venit întâmplător la Chișinău. Este un om cu o istorie interesantă. Are cetățenia Republicii Moldova. Este omul care livrează gaze turkmene în Europa. Și chiar vrea să ne ajute. Ne-a cerut să identificăm obiectivele unde poate ajuta prin acțiuni caritabile. Noi muncim mult, în loc să stăm și să așteptăm vremuri mai bune”, a spus Tofan.
Tudor Mardei | NewsMaker
Apariția oligarhului rus, dispus să ajute Moldova „pur și simplu”, a stârnit o reacție sceptică și un val de critici la adresa guvernului. Ulterior, Tofan a declarat că intenționează să caute gaze ieftine „oriunde, numai nu la Putin”.
Gazele au fost una dintre principalele teme ale discuțiilor noului premier cu țările vecine. Republica Moldova a cumpărat deja gaze din Ucraina la un preț mai mic decât până acum. De anul viitor, țara ar urma să importe gaze și din România, din Neptun Deep, cel mai mare zăcământ din Marea Neagră. Și gazele din România ar urma să coste mai puțin, datorită cheltuielilor mai mici de transport.
Aceste „succese în domeniul gazelor” au devenit cunoscute în contextul întâlnirilor lui Tofan cu omologii săi din Ucraina și România. Pe 26 octombrie, premierul moldovean a vizitat Kievul, iar a doua zi, pe 27 octombrie, noul premier român, Luca Niculescu, a venit la Chișinău.
IPN
Dar, în timp ce Tofan vorbea despre achiziții mai avantajoase și gaze mai ieftine din țările vecine, consumatorii moldoveni s-au confruntat cu scumpiri bruște. De la instalarea guvernului său, tarifele la încălzire au crescut cu peste 50%, în funcție de furnizor, iar cele la gaze pentru consumatorii finali, cu aproape 80%.
„Tofan va intra în istorie ca premierul în timpul căruia gazele s-au scumpit de două ori într-o lună”, a conchis Ian Lisnevschi.
Expertul economic Veaceslav Ioniță se îndoiește însă de eficiența actualului sistem de achiziție a gazelor. „Cumpărăm gaze cu 30% peste prețul mediu. De ce nu avem contracte pe termen lung? De ce nu există concurență între furnizori?”, întreabă expertul.
Tofan – socialist?
Scumpirea gazelor și a încălzirii i-a pus lui Tofan o nouă sarcină – cum să ajute populația să plătească facturile mai mari. Premierul, care pledase pentru reducerea drastică a rolului statului, a fost nevoit să-și revizuiască substanțial planurile inițiale.
La începutul mandatului, Tofan avertiza că guvernul nu va putea menține compensațiile pentru energie la nivelul de până atunci. Ulterior, cabinetul și-a revizuit poziția. În acest sezon de încălzire, mai multe persoane vor primi compensații, iar suma totală destinată acestora va depăși 2,6 miliarde de lei. Din bugetul de stat vor fi alocate 550 de milioane de lei, iar restul va fi acoperit de donatorii externi.
Schimbarea de poziție a stârnit discuții despre o orientare neașteptată a lui Tofan spre stânga. Înainte de a intra în guvern, acesta era cunoscut pentru viziunile sale economice de dreapta liberală și pentru susținerea reformelor radicale de piață. Cu puțin timp înainte de a fi propus pentru funcția de premier, Tofan a scris într-o postare amplă pe Facebook că Moldova are nevoie de reforme de șoc, în stilul președintelui argentinian Javier Milei.
Odată ajuns în fruntea Guvernului, Tofan a luat însă decizii mai apropiate de o politică economică de stânga. Premierul, care pledase pentru reducerea drastică a cheltuielilor statului, a menținut și a extins sprijinul social.
Parlamentul Republicii Moldova
„Mi se pare că Tofan abia acum a început să înțeleagă cât de complicat este totul. Cred că și-ar revizui tezele [după ce a dobândit experiență reală de guvernare]”, a remarcat Angela Colațchi.
Politoloaga mai spune că, pe fondul crizei regionale, diferențele dintre stânga și dreapta devin tot mai greu de distins în deciziile politicienilor, inclusiv în cele ale lui Tofan.
„Politicienii de dreapta folosesc idei de stânga în politica socială, iar politicienii de stânga folosesc metodele dreptei pentru a redresa economia”, a concluzionat experta.
Tofan – memă
Tofan are mai multe apariții publice decât predecesorul său și comentează frecvent subiectele de actualitate. Unele dintre declarațiile sale au devenit deja meme pe rețelele sociale.
Pe 23 septembrie, când Guvernul a cerut în Parlament instituirea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, premierul i-a îndemnat pe credincioși să se roage ca războiul din Orientul Mijlociu să se încheie cât mai repede și ca Moldova să aibă o iarnă caldă. Îndemnul a stârnit reacții ironice pe rețelele sociale.
Sfaturile lui Tofan despre cum să reducem consumul de căldură au stârnit și mai multe glume. Premierul a spus că e firesc să fie mai răcoare în apartament și a povestit că, pe vremea când locuia în Țările de Jos, dormea în pulover.
După această declarație, pe rețelele sociale au circulat numeroase meme și fotografii cu Tofan și alți membri ai Guvernului îmbrăcați în pulovere.
Tofan – adeptul comasării
Dacă în politica economică, Tofan și-a moderat pozițiile inițiale și s-a apropiat, într-o anumită măsură, de stânga, atunci în privința reformei administrativ-teritoriale, premierul continuă să susțină schimbări mai radicale.
Încă înainte de a fi numit premier, Tofan pleda pentru o reorganizare amplă a administrației locale și considera prea prudente propunerile guvernelor precedente.
Pe 1 octombrie, premierul a prezentat o nouă concepție privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Mai puțin radicală decât proiectul inițial al lui Tofan, concepția prevede totuși desființarea raioanelor, care formează în prezent al doilea nivel al administrației publice locale. Acestea ar urma să fie înlocuite cu trei regiuni mari – Nord, Centru și Sud.
Tudor Mardei | NewsMaker
Totodată, municipiile Chișinău și Bălți, precum și autonomia Găgăuzia vor rămâne unități administrative separate. Statutul de municipiu îl va primi și Taraclia.
Tofan – omul apărării
Angela Colațchi consideră că încheierea acordului cu Ucraina privind cooperarea tehnico-militară este una dintre principalele realizări ale guvernului Tofan.
Potrivit ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, acordul va permite consolidarea protecției spațiului aerian al Moldovei și a securității cetățenilor săi. Opoziția, dimpotrivă, a criticat înțelegerile, declarând că acestea amenință statutul de neutralitate al țării.
Totodată, cazurile de încălcare a spațiului aerian al Moldovei de către drone nu au făcut decât să se înmulțească.
Tofan – promotorul integrării europene
Integrarea europeană rămâne una dintre principalele priorități ale guvernelor formate de PAS. Cabinetul lui Tofan nu a făcut excepție.
În primele 100 de zile de activitate ale acestuia, Moldova a deschis două clustere importante de negocieri cu Uniunea Europeană – „Piața internă” și „Competitivitate și piață incluzivă”.
Analistul politic Ian Lisnevschi consideră însă că este încă prea devreme ca deschiderea în sine a clusterelor de negocieri să fie trecută pe lista realizărilor guvernului. Principala încercare va începe în etapa următoare, când legile adoptate vor trebui aplicate în practică.
„Deschiderea clusterelor presupune adoptarea în continuare a unor legi. Dar nu este suficient să fie votate în Parlament, este necesară implementarea ulterioară a acestor legi. Punerea lor în practică. Nu este suficient să fie adoptate, ele trebuie să funcționeze”, a explicat expertul.
O altă temă importantă este posibila separare a Republicii Moldova și a Ucrainei în procesul de aderare la UE.
Până acum, cele două țări au avansat împreună spre aderare. La nivel european se discută însă tot mai mult despre posibilitatea ca fiecare țară să avanseze în ritmul său. Kievul se opune categoric acestui scenariu.
În timpul vizitei în Ucraina, Tofan a vorbit despre „viitorul european comun” al celor două țări, lăsând să se înțeleagă că, în viziunea Chișinăului, Republica Moldova și Ucraina ar urma să avanseze în continuare împreună spre aderarea la UE.
În acest context, Tofan va prezenta bilanțul primelor 100 de zile de guvernare, la o zi după publicarea raportului Comisiei Europene. Progresele Republicii Moldova în procesul de aderare la UE sunt însă doar o parte din acest bilanț.
Tofan – premier. Care e bilanțul?
Experții consultați de NM au identificat cu greu realizări importante ale guvernului Tofan în primele 100 de zile de mandat. „Din păcate, deocamdată nici măcar nu văd să fi fost pusă baza unor succese viitoare”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Ian Lisnevschi admite că Tofan ar putea fi încă în etapa de elaborare a unei strategii mai ample de ieșire din criză, care să explice publicului cum intenționează Guvernul să rezolve problemele acumulate. „Totuși, deocamdată nu vedem o astfel de strategie”, a conchis expertul.
Pentru Angela Colațchi, 100 de zile sunt prea puține pentru a evalua cât de eficient lucrează noul guvern și în ce măsură poate schimba situația din țară. „Este timpul de care noua echipă, noul premier au nevoie pentru a se acomoda. Pentru a-și stabili prioritățile. Pentru a-și defini sarcinile”, a remarcat experta.
Prioritățile noului cabinet se vor vedea mai clar în proiectul bugetului de stat pentru 2027, consideră Angela Colațchi. Proiectul va arăta pentru care dintre schimbările promise Guvernul este gata să aloce bani. Abia atunci se va vedea și cât din programul de reforme în stilul lui Javier Milei se regăsește în politica lui Vasile Tofan și cât a rămas doar în vechile sale postări de pe Facebook.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
