Vlad Kulminski/Facebook

Moldova mizează pe trei parteneriate strategice cu SUA, în 2026. Kulminski: „În pace și securitate, continuăm cooperarea”

Ambasada Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii își propune, în 2026, să consolideze parteneriatul strategic cu SUA, cu accent pe securitate, energie și comerț. Ambasadorul Vladislav Kulminski a prezentat, pe 23 ianuarie, principalele obiective ale misiunii diplomatice, care includ, între altele, digitalizarea și simplificarea serviciilor consulare, astfel încât moldovenii din SUA să poată obține mai multe documente online, rapid și eficient.

„În pace și securitate, continuăm cooperarea cu Casa Albă și Consiliul Național de Securitate pentru a menține stabilitatea în Republica Moldova și pentru a descuraja tentative de provocare a crizelor.  În energie, promovăm proiecte majore și investiții americane, inclusiv proiectul Strășeni-Gutinaș, care este esențial pentru independența noastră energetică. În comerț, urmărim creșterea schimburilor comerciale cu 25% cu Statele Unite și reducerea tarifelor pentru exporturile moldovinești de la 25% la maximum 15%. Vom continua dialogul discret cu autoritățile americane pentru a ne asigura că Moldova nu este afectată de deciziile recente”, a declarat Kulminski.

În acest an, Ambasada planifică patru vizite oficiale la nivel executiv și atragerea a cel puțin doi noi investitori americani în Republica Moldova. Potrivit ambasadorului Vladislav Kulminski, cooperarea cu Congresul SUA rămâne o prioritate:  „Vom organiza vizite reciproce și vom lucra cu senatori și congresmeni din ambele partide. (…) Obiectivul nostru este clar – întărirea parteneriatului cu Statele Unite și consolidarea poziției Republicii Moldova ca un partener de încredere în regiune”. 

Reamintim că, începând cu 1 august 2025, Statele Unite au introdus un tarif vamal de 25% pentru toate produsele moldovenești exportate pe piața americană. Cota este mai mică decât propunerea inițială a părții americane, de 31%. Anterior, președintele Donald Trump și-a exprimat disponibilitatea de a o revizui, în anumite condiții.

Pe dimensiunea energetică, Statele Unite au oferit un sprijin consistent Republicii Moldova, în special după invazia rusă în Ucraina, inclusiv prin programele USAID, sistate în 2025. Pe 17 septembrie 2025 – cu doar zece zile înainte de alegerile parlamentare – premierul de atunci, Dorin Recean, a anunțat construcția unei noi linii electrice de înaltă tensiune pe segmentul Strășeni – Gutinaș. Pentru acest proiect, Guvernul SUA a alocat 130 de milioane de dolari, investiția fiind calificată drept una strategică pentru modernizarea infrastructurii energetice a Republicii Moldova. Noua linie, cu o lungime de aproximativ 190 de kilometri, va conecta direct Moldova la România și la rețeaua energetică europeană.

Pe 14 ianuarie 2026, Departamentul de Stat al SUA a anunțat că suspendă procesarea vizelor de imigrare pentru cetățenii a 75 de state, inclusiv ai Republicii Moldova, începând cu 21 ianuarie 2026. Ministerul de Externe de la Chișinău a confirmat informațiile, dar a anunțat că măsura are „caracter administrativ”, iar impactul asupra moldovenilor – este limitat.

În contextul relațiilor moldo-americane, reamintim, la începutul lunii septembrie 2025, în cadrul ceremoniei de prezentare a scrisorilor de acreditare la Casa Albă, ambasadorul Republicii Moldova în Statele Unite, Vladislav Kulminski, a fost primit de președintele Donald Trump, care a declarat atunci că „o Moldovă pașnică este esențială pentru securitatea regională”. La rândul său, președinta Maia Sandu a declarat, în timp unei conferințe, pe 22 ianuarie 2026, că SUA rămân un partener strategic pentru Republica Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Criză în Polonia în jurul Tribunalului Constituțional: proteste la sediul instituției, după suspendarea președintelui acesteia

O criză politică a izbucnit în Polonia în jurul Tribunalului Constituțional, vineri, 30 octombrie, după ce Guvernul condus de Donald Tusk a solicitat ridicarea imunității judecătorești a președintelui instituției și a adjunctului său, pentru a-i putea trage la răspundere penală. În paralel, o judecătoare a anunțat suspendarea președintelui tribunalului și preluarea atribuțiilor acestuia. Pe fondul tensiunilor, președintele Karol Nawrocki a convocat consultări cu toate partidele parlamentare.

Ministrul Justiției din Polonia, Waldemar Żurek, care ocupă și funcția de procuror general, a declarat jurnaliștilor că a solicitat ridicarea imunității judecătorești a președintelui Tribunalului Constituțional, Bogdan Święczkowski, și a vicepreședintelui acestuia, Bartosz Sochański. Cei doi au fost numiți în funcții în timpul guvernării precedente, conduse de partidul de dreapta Lege și Justiție (PiS). Scopul solicitării este ca aceștia să poată fi trași ulterior la răspundere penală.

„Acest tribunal a devenit o proprietate privată. Trebuie să-i restabilim funcționarea corespunzătoare”, a declarat Żurek, citat de agenția AFP.

În paralel, cea mai veche judecătoare a Tribunalului Constituțional, Anna Korwin-Piotrowska, l-a suspendat din funcție pe Bogdan Święczkowski și a preluat conducerea instituției, relatează agenția Reuters.

În semn de protest față de această decizie, mai multe persoane au început să se adune în fața sediului Tribunalului Constituțional. Pentru a împiedica pătrunderea manifestanților în clădire, la fața locului au fost trimise unități speciale ale poliției. Unii participanți la protest au încercat să treacă de cordoanele forțelor de ordine, transmite AFP. Potrivit poliției, trei persoane care au încercat să pătrundă pe teritoriul complexului de clădiri al tribunalului au fost reținute.

Ce spun cele două tabere

Guvernul condus de Donald Tusk încearcă de câteva săptămâni să obțină plecarea judecătorilor numiți de precedentul cabinet, format de partidul Lege și Justiție, care s-a aflat la guvernare în perioada 2015–2023.

Reprezentanții Tribunalului Constituțional au declarat că cei doi judecători pe care Guvernul intenționează să-i tragă la răspundere penală continuă să dețină în mod legal funcțiile în cadrul acestei instituții.

„Toate persoanele implicate în aceste acțiuni comit o infracțiune – o lovitură de stat”, se arată într-un comunicat al Tribunalului Constituțional.

Donald Tusk a scris pe rețelele sociale: „Restabilirea statului de drept este datoria noastră. După ani de ilegalități care au caracterizat guvernarea partidului Lege și Justiție, acest proces se dovedește dificil, uneori dureros și necesită acțiuni hotărâte. Nu există o altă cale”.

Președintele Karol Nawrocki, care beneficiază de sprijinul partidului Lege și Justiție, și-a întors din drum avionul care se îndrepta spre Senegal, unde urma să participe la Jocurile Olimpice de Vară ale Tineretului, și a revenit la Varșovia.

În dimineața de sâmbătă, 31 octombrie, Nawrocki, care a intrat în clădirea Tribunalului Constituțional în timpul nopții, a scris că „în cursul nopții a fost încălcată ordinea constituțională a Republicii Polone și a fost preluat prin forță controlul asupra unui organ constituțional al statului”.

Invocând „amenințarea la adresa securității interne”, președintele Poloniei a convocat consultări de urgență pentru sâmbătă, cu reprezentanții partidelor parlamentare, în vederea „stabilizării situației politice și restabilirii ordinii constituționale”.

Cum a început conflictul

Partidul Lege și Justiție a venit la guvernare în 2015 și a numit rapid propriii judecători în cadrul Tribunalului Constituțional, pentru a-și asigura majoritatea în această instituție, care are competența de a verifica constituționalitatea actelor normative adoptate.

Ulterior, principalele instanțe europene – Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a Uniunii Europene – au stabilit că PiS a numit în mod nelegal trei judecători, întrucât aceștia au ocupat funcții care fuseseră deja atribuite legal de componența anterioară a Parlamentului.

Instanțele europene au concluzionat că Tribunalul Constituțional al Poloniei nu mai este o instanță „independentă și imparțială”. Bazându-se pe aceste decizii, Guvernul condus de Donald Tusk a încetat să mai publice hotărârile tribunalului.

După revenirea la guvernare, în 2023, Tusk a promis depolitizarea sistemului judiciar, însă nu a reușit să anuleze modificările adoptate în timpul guvernării PiS. Unul dintre motive a fost faptul că Nawrocki și predecesorul său, Andrzej Duda, susținut la rândul său de PiS, și-au folosit dreptul de veto prezidențial pentru a bloca inițiativele Guvernului.

De asemenea, Nawrocki a refuzat să depună jurământul a cinci judecători ai Tribunalului Constituțional, aleși de Parlament începând din luna martie a acestui an, invocând presupuse nereguli în procedura de selecție a acestora.

Una dintre judecătoarele respective este Anna Korwin-Piotrowska, cea care l-a suspendat din funcție pe președintele tribunalului, Bogdan Święczkowski, și a anunțat că va prelua atribuțiile acestuia.

La începutul lunii octombrie, Karol Nawrocki a primit o recomandare din partea Comisiei de la Veneția, organ consultativ al Consiliului Europei în domeniul dreptului constituțional, de a le permite judecătorilor să depună jurământul, astfel încât aceștia să-și poată începe activitatea în cadrul tribunalului.

Ministrul Justiției, Waldemar Żurek, a declarat că ar trebui deschise dosare penale pe numele lui Święczkowski și al adjunctului său, întrucât aceștia împiedică judecătorii să-și exercite atribuțiile.

Unii susținători ai lui Tusk îi reproșează acestuia lipsa unor acțiuni hotărâte pentru anularea reformelor judiciare promovate în timpul guvernării PiS, notează BBC.

Alegerile parlamentare din Polonia sunt programate pentru anul viitor, iar unii consideră că măsurile adoptate în prezent reprezintă o încercare de a spori popularitatea lui Tusk în rândul alegătorilor.

Totuși, acțiunile acestuia au fost și ele criticate. În septembrie, Tusk l-a propus pentru funcția de judecător al Tribunalului Constituțional pe politicianul Maciej Berek, jurist care a ocupat funcția de ministru în Guvernul său.

Juristul Marcin Matczak, critic al reformelor judiciare promovate în timpul guvernării PiS, care a declarat anterior că îl consideră pe Święczkowski cel mai slab președinte din istoria tribunalului, a afirmat că suspendarea acestuia din funcție nu are niciun temei legal, „dintr-un milion de motive”.

„În opinia mea, acțiunile de astăzi împotriva Tribunalului Constituțional pun capăt atât existenței acestei instituții, cât și perspectivei restabilirii statului de drept pentru următoarele două decenii”, a scris profesorul Matczak pe rețelele sociale.

„Imaginile cu polițiști înarmați și interpretările juridice potrivit cărora ministrul Justiției poate decide, printr-o simplă hotărâre, suspendarea președintelui Tribunalului Constituțional vor avea consecințe grave, care vor afecta statul de drept, pentru mulți ani de acum înainte”, a adăugat acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: