Viață

Moldova scapă de gunoiști? Unde vor apărea centre de reciclare și cum ne vor schimba viața (ANALIZĂ)

Kiril Sajin
| 10 noiembrie, 2025
12:34

Aproape toți locuitorii Republicii Moldova susțin crearea centrelor zonale de gestionare a deșeurilor, care urmează să deservească toate localitățile din țară. În mai multe regiuni a început deja modernizarea sistemului de colectare și reciclare a deșeurilor. NewsMaker explică în ce stadiu se află implementarea sistemului național de gestionare a deșeurilor solide și ce costuri implică acest proces.

Conform unui sondaj de opinie realizat de compania sociologică CBS Research, 96,4% dintre locuitorii Moldovei sunt de acord sau complet de acord cu necesitatea de a crea în toată țara centre zonale de gestionare a deșeurilor pentru deservirea tuturor localităților. Doar 0,8% dintre respondenți sunt categoric împotrivă. Cea mai mare susținere a fost înregistrată în centrul țării (97,1%) și la Chișinău (97%), puțin mai mică — în nord (95,8%) și sud (95,5%).

Prima inițiativă de amploare în domeniul gestionării deșeurilor solide în Moldova a fost lansată în anul 2023. Proiectul prevede modernizarea întregii infrastructuri de gestionare a deșeurilor: achiziția de tehnică și echipamente pentru transportare, sortare, reciclare și compostare, lichidarea gropilor de gunoi neautorizate și construcția de poligoane regionale în conformitate cu standardele UE.

Stație modernă de transfer în locul gropii de gunoi de la Ciocana

În anul 2024, în capitală a început implementarea proiectului „Deșeuri solide Chișinău”. Acesta prevede închiderea și recultivarea gropii de gunoi de la Ciocana și construcția unei stații de transfer cu o linie de sortare a deșeurilor menajere. Bugetul total al proiectului este de aproape 26 milioane de euro. Finanțarea este asigurată de primăria capitalei, guvernul Moldovei, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Fondul Parteneriatului Est-European pentru Eficiență Energetică și Ecologie.

Secretarul de stat al Ministerului Mediului, Grigore Stratulat, a declarat pentru NM că, înainte de începerea lucrărilor la Chișinău, au fost analizate riscurile și au fost elaborate măsuri pentru minimizarea impactului ecologic și social în timpul recultivării gropii de gunoi. „Centrul de Sănătate Publică al Chișinăului a emis un aviz pozitiv pentru efectuarea lucrărilor, cu condiția respectării normelor sanitare. Groapa de gunoi a fost închisă în conformitate cu regulamentul de depozitare a deșeurilor și cu participarea tuturor părților interesate”, a adăugat Grigore Stratulat.

Finalizarea lucrărilor este planificată pentru prima jumătate a anului 2026, iar stația de transfer cu linie de sortare a deșeurilor menajere urmează să fie construită până în februarie 2027.

Centre de prelucrare a deșeurilor: unde vor fi construite

În cadrul proiectului de stat „Deșeurile solide în Moldova”, în capitală va fi construit un centru de prelucrare mecanică și biologică. În plus, în zona RMD-4 — care include Chișinăul cu suburbiile, precum și raioanele Strășeni, Ialoveni, Hîncești, Criuleni, Dubăsari, Anenii Noi și Orhei — va apărea încă un centru de prelucrare a deșeurilor și de gestionare ecologică, dotat cu echipamente pentru colectarea și epurarea filtratului.

Grigore Stratulat a comunicat că al doilea centru va fi construit în satul Șerpeni din raionul Anenii Noi. „El este necesar pentru formarea treptată a unui sistem eficient de colectare, prelucrare și gestionare a deșeurilor, astfel încât fiecare locuitor să poată trăi într-un mediu mai curat și mai sigur”, a explicat el.

Cum va funcționa centrul de prelucrare a deșeurilor

Ministerul Mediului a precizat că centrul de prelucrare a gunoiului din Chișinău va fi primul proiect de acest gen la nivel național. Autoritățile consideră că acesta este o parte importantă a sistemului modern de gestionare a deșeurilor urbane. Centrul va sorta și va prelucra gunoiul, inclusiv materialele biodegradabile și secundare provenite din deșeurile menajere mixte.

Grigore Stratulat a explicat că centrul va combina două direcții de procesare a deșeurilor: mecanică — care include sortarea, separarea și mărunțirea — și biologică. „Centrul va sorta deșeurile în funcție de dimensiune, va separa metalele feroase și neferoase, va mărunți și granula deșeurile pentru a simplifica prelucrarea ulterioară, iar apoi va separa fracțiile ușoare și grele pentru a extrage plasticul, hârtia, sticla și alte materiale grele”, a relatat el.

Centrul de prelucrare a deșeurilor va putea recicla până la 70% din materialele secundare și până la 30% din deșeurile biodegradabile. Aceasta va permite reducerea volumului total al deșeurilor cu 50%, iar a proporției substanțelor biodegradabile — până la 75% din nivelul inițial, corespundând pe deplin standardelor ecologice.

Grigore Stratulat a menționat că nivelul de reciclare a deșeurilor în țară este în prezent extrem de scăzut: în anul 2021 au fost reciclate doar 3% din plastic, 7% din hârtie și 33% din sticlă. „Pentru a atinge 50% reciclare la nivelul întregului sistem, sunt necesare măsuri suplimentare de politică și infrastructură: colectarea separată a gunoiului, funcționarea deplină a mecanismului răspunderii extinse a producătorului, dezvoltarea pieței materialelor reciclate și desfășurarea campaniilor de informare”, a spus el.

Secretarul de stat a adăugat că una dintre principalele sarcini ale autorităților este implementarea principiului economiei circulare în gestionarea deșeurilor, ceea ce va aduce atât beneficii financiare, cât și avantaje ecologice semnificative. „Economia circulară stimulează inovațiile în tehnologiile de colectare, sortare și reciclare a deșeurilor, sprijină dezvoltarea pieței materialelor reciclate și creează noi oportunități economice pentru operatorii din domeniu. În contextul apropierii Moldovei de standardele europene, aplicarea principiului circularității devine esențială pentru atingerea obiectivelor ecologice și îmbunătățirea calității vieții populației”, a mai precizat Grigore Stratulat.

Cine se va ocupa de prelucrarea deșeurilor

Stația de transfer cu linie de sortare a deșeurilor menajere din Chișinău va fi administrată de întreprinderea municipală RegiaAutosalubritate, care va sorta deșeurile provenite din localitățile pe care le deservește. Centrul de prelucrare a deșeurilor va fi administrat de un operator regional.

Ministerul Mediului nu a precizat numărul de angajați care vor lucra în centrele de prelucrare a deșeurilor. Totodată, a precizat că activitatea lor va fi organizată în schimburi pentru a asigura funcționarea continuă a centrelor.

Ce va fi în alte zone

În cadrul proiectului „Deșeurile solide în Moldova”, în alte trei zone se planifică construirea unor stații de transfer, poligoane cu membrană de hidroizolare, sisteme de colectare și epurare a filtratului și de valorificare a biogazului, precum și platforme pentru depozitarea deșeurilor. Este vorba despre zonele RMD-1 (Cahul, Cantemir, Taraclia, Găgăuzia), RMD-5 (Ungheni, Călărași, Nisporeni) și RMD-8 (Edineț, Dondușeni, Ocnița, Briceni).

Costul exact și termenele de realizare a tuturor proiectelor nu au fost încă determinate. Pentru construcția centrelor de prelucrare a deșeurilor din zona RMD-4 este necesară aprobarea și transmiterea în proprietatea statului a terenurilor. În plus, pentru toate proiectele urmează să fie elaborat studiul de fezabilitate tehnico-economică. Termenul general de finalizare a proiectelor pentru zonele RMD-1, RMD-5 și RMD-8 este anul 2029, iar bugetul constituie aproximativ 200 de milioane de euro.

NewsMaker a pregătit acest material cu sprijinul Guvernului Elveției. Conținutul materialului nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorului.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

centre de reciclare, colectare, deșeuri, gunoiști, reciclare

Știri similare

Viață

Reforma deșeurilor în Republica Moldova: se ia în calcul exproprierea unor terenuri

Bani

Ungheni și Călărași vor avea centre moderne pentru colectarea deșeurilor. UE investește 1,8 milioane euro

Viață

Anchetă internă la SIS după capturarea celor doi ofițeri în Rusia. Musteața: vom afla de ce misiunea „a eșuat”

Ecaterina Arvintii
| 30 aprilie, 2026
22:49

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a inițiat o anchetă internă după ce doi ofițeri ai instituției au fost capturați în Federația Rusă, în timpul unei misiuni secrete. Invitat la ProTV, directorul SIS, Alexandru Musteața, a declarat că ancheta, care urmează să clarifice de ce misiunea „a eșuat”, este finalizată în proporție de 99% și va fi încheiată după audierea celor doi ofițeri, reveniți în țară în urma schimbului internațional de deținuți.

Șeful SIS a confirmat că cei doi ofițeri, despre care spune că sunt „tineri, dedicați și profesioniști”, participau la o misiune secretă în Rusia în momentul în care au fost reținuți, în aprilie 2025. „Ofițerii noștri au mers acolo într-o misiune secretă, detaliile căreia nu vi le pot da și comenta deloc. Din păcate, misiunea a eșuat, iar ei au fost capturați”, a declarat Musteață.

Negocierile directe cu FSB-ul rus au început în vara anului 2025, după ce, în iunie, serviciile secrete ale Rusiei au publicat imagini și declarații ale celor doi ofițeri SIS: „Cerința noastră era foarte simplă: eliberați-i necondiționat, pentru că ei nu au făcut nimic rău pe teritoriul Federației Ruse. Respectiv, am intrat într-un ciclu lung de discuții, cu multe detalii”.

Ancheta internă a fost inițiată imediat după capturarea ofițerilor. Potrivit șefului SIS, aceasta este finalizată în proporție de 99% și urmează să ofere, la final, răspunsul la întrebarea principală: de ce a eșuat misiunea secretă.

„Din start am pornit o anchetă internă. 99% din toată evaluarea a fost finalizată. Tot ce a rămas sunt declarațiile lor (nr. ofițerilor). Acum că sunt acasă, sunt în siguranță, colegii mei vor discuta cu ei, să vedem tot tabloul, de ce această misiune a eșuat. Și vom lua o decizie”.

Întrebat dacă este luată în calcul o posibilă „trădare” din interiorul instituției, șeful SIS a declarat că ancheta va clarifica toate circumstanțele. După finalizarea acesteia, instituția va decide dacă va sesiza Procuratura și ce măsuri vor fi luate.

Totodată, Musteață a menționat că cei doi ofițeri rămân în continuare în serviciu și reprezintă „un exemplu” pentru instituție: „Ei au mers într-o misiune secretă în Rusia în interesul Republicii Moldova. Noi am luptat ca să-i aducem acasă. Serviciul nu lasă pe nimeni în urmă, serviciul luptă pentru ofițerii săi”.

***

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova i-a recuperat pe cei doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

Anterior, FSB a declarat că cei doi ar fi îndeplinit misiuni ale SIS „îndreptate împotriva securității Rusiei”. Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a respins atunci acuzațiile privind implicarea celor două persoane în activități ale serviciilor speciale. MAI a calificat declarația părții ruse drept neîntemeiată și speculativă.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, cetățeană rusă.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, președinta Maia Sandu l-a grațiat pe Alexandru Balan pentru a putea pleca în Belarus.

Acesta a ajuns în Belarus în seara aceleiași zile. Presa belarusă de stat a publicat imagini video în care acesta este întâmpinat cu flori și cadouri. Mass-media l-a prezentat pe Balan drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”. Potrivit acesteia, florile și cadourile ar fi venitdin partea președintelui Alexandr Lukașenko.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!