"Главком" / NewsMaker

Moldova se pregătește să primească refugiați din Ucraina? Directorul SIS a oferit un interviu pentru un portal ucrainean

Moldova urmărește cu atenție situația de la frontiera ruso-ucraineană și se pregătește de diferite scenarii. Printre acestea – și de un posibil val de refugiați. Alexandr Esaulenco, directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, a vorbit despre aceasta într-un interviu acordat portalului ucrainean „Glavkom”. Directorul SIS a mai vorbit despre cooperarea sporită cu Ucraina în legătură cu situația din regiune. NM a selectat ce-i mai important din interviul directorului SIS.

Despre ce interviu e vorba?

În seara de 25 ianuarie, pe portalul ucrainean „Glavkom” a fost publicat un interviu cu Alexandr Esaulenco, directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova. Acesta i-a relatat jurnalistei Marianna Priseajniuk, cum reacționează SIS în situația din regiune care s-a agravat.

De notat că proprietarul site-ului „Glavkom” este compania „Sistemele media din Ucraina”, care a fost fondată în anul 2009. Fondatorii acesteia sunt Viktor Șlinceak și Iulia Lîmar. Șlinceak este jurnalist, președintele consiliului de administrație al Institutului de politică mondială de la Kiev. Lîmar este deputat al Radei orășenești din Kiev, reprezentantă a Partidului ADUR al lui Vitali Kliciko.

NM s-a adresat către SIS pentru a confirma autenticitatea interviului. La momentul publicării acestui articol, redacția nu a primit un răspuns la solicitarea în scris.

Anterior, Esaulenco practic nu a oferit interviuri presei din Moldova, dar nici celei străine. Unicul interviu amplu cu directorul SIS a fost publicat în luna septembrie 2020, de către Agenția Informațională de Stat „Moldpres”.


Ce a comunicat directorul SIS

Despre valul de migranți și cooperarea cu Ucraina

Esaulenco a menționat în interviu că Moldova urmărește situația de la frontiera ruso-ucraineană și că această problemă este „în epicentrul atenției”. În același timp, șeful SIS consideră că „trebuie să ne păstrăm calmul”. Acesta a spus că în partea ședinței comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, care s-a desfășurat cu ușile închise, s-a vorbit despre necesitatea de „a fi proactivi în acțiuni”. De notat că acest punct nu era inclus în agenda ședinței comisiei și această parte s-a desfășurat fără jurnaliști.

Directorul SIS a comunicat pentru „Glavkom” că Moldova face schimb de informații cu Ucraina și că în continuare, cooperarea cu serviciile de profil ale Ucrainei „va avea o tendință de creștere în contextul riscurilor care există astăzi în regiune”.

„Deci, noi trebuie să colaborăm și să interacționăm mai strâns (cu Ucraina – „Glavkom”). Inclusiv reieșind din posibilele riscuri asimetrice în caz de escaladare a conflictului. În primul rând, sunt posibile valuri de migrație și valuri de refugiați și asistență acordată partenerilor strategici”, a menționat Esaulenco.

Despre situația din Transnistria și trupele armate ruse

Directorul SIS a mai comunicat că „formațiunile militare ilegale” (grupul operativ al trupelor rusești, precizează „Glavkom”), care se află pe teritoriul Moldovei în regiunea transnistreană, au sporit paza obiectelor de infrastructură militară. Au sporit și apărarea depozitului de muniții de la Colbasna. Reamintim că Rusia a promis încă în anul 2019 că va oferi asistență Moldovei în distrugerea acestor muniții.  

„Din câte știm, apărarea acestor depozite este sporită acum. Și noi înțelegem că acest factor este unul dintre cei mai importanți din punctul de vedere al aplicării elementelor destabilizatoare pe teritoriul țării noastre”, a menționat Esaulenco. Directorul SIS a menționat faptul că este vorba anume despre „trupele militare ruse care se află acolo ilegal și nu despre pacificatori”.

Jurnalista a mai întrebat dacă Moldova rămâne „o țară de tranzit pentru serviciile speciale ale Rusiei”. Esaulenco a răspuns că „anumite elemente” care provoacă suspiciunea SIS se află în câmpul de vedere al serviciilor de contrainformații ale Moldovei.

Despre scenarii diferite pentru Moldova

Jurnalista de la „Glavkom” l-a întrebat pe Esaulenco despre acțiunile Moldovei în cazul unui scenariu presupus de serviciile speciale din Occident. Acesta presupune că trupele armate ale Rusiei se vor deplasa spre sudul Ucrainei și vor ajunge până în Transnistria. Esaulenco a răspuns că „vecinii noștri din est nu trebuie subestimați”, dar a subliniat că Moldova se pregătește de orice.

„Am vrea să credem că diplomația va învinge, dar trebuie să fim pregătiți de orice scenariu. Inclusiv de cel pe care l-ați menționat”, a spus directorul SIS.

Esaulenco a refuzat să răspundă la întrebarea despre planurile Moldovei în cazul unei invazii a trupelor armate ruse în Ucraina.

„Nu voi dezvălui planurile, dar aș vrea să spun că SIS se implică pe larg în anumite procese ca să fim proactivi și să putem opune rezistență amenințărilor legate de destabilizarea din regiune”, a concluzionat directorul SIS.


Ce-a fost?

Valeriu Pașa. Foto: facebook.com

Valeriu Pașa, directorul Asociației WatchDog, consideră că apariția interviului cu directorul SIS pe un site ucrainean nu este ceva neobișnuit.

„Nu cred că el va refuza jurnaliștii din Moldova în condițiile în care nu refuză jurnaliștii ucraineni”, a menționat expertul.

În același timp, el presupune că și SIS ar putea să organizeze o conferință de presă.

„Dacă SIS este pregătit să vorbească public despre ceva ori să informeze societatea, ar trebui să ia această inițiativă. Ar putea să organizeze o conferință de presă și să explice toate acestea”, a subliniat Pașa.

Totodată, el s-a întrebat, de ce această informație nu a fost făcută publică de către președintele Moldovei, Maia Sandu.

„În acest context, apare o întrebare: cât de eficient informează serviciul în frunte cu domnul Esaulenco conducerea țării despre toate aceste aspecte”, a concluzionat expertul.

Pașa a mai presupus faptul că jurnaliștii ucraineni au interpretat greșit unele afirmații de-ale lui Esaulenco.

„Când acesta vorbește despre formațiunile militare ilegale, cred că se referă la așa-numitele formațiuni transnistrene ilegale, iar jurnaliștii de la „Glavkom” au scris că este vorba despre GOTR (Grupul Operativ al Trupelor Ruse)”, consideră expertul.

În același timp, el a remarcat faptul că este dificil să se determine diferența dintre aceste două formațiuni.

„Există o rotație, oamenii slujesc o jumătate de an în GOTR și o jumătate de an în așa-zisa armată transnistreană”, a precizat Pașa. Acesta a mai menționat că în răspunsurile directorului SIS „nu există nimic ieșit din comun și că toate acestea sunt niște lucruri evidente”.

Deși expertul a subliniat faptul că ar trebui să se facă declarații și în interiorul țării.

„Totuși, cred că ar fi fost mai bine dacă autoritățile specializate ale Moldovei ar fi declarat despre toate acestea în interiorul țării și ar fi informat cumva cetățenii despre măsurile pe care le întreprind”, a concluzionat expertul.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

pexels.com

Un cetățean a scos la iveală atacul cibernetic din Moldovei. Noi detalii despre scurgerea masivă de date

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a făcut publice noi detalii despre atacul cibernetic de amploare asupra serviciilor guvernamentale din Republica Moldova. Într-un comentariu pentru NewsMaker, instituția a explicat prin intermediul căror servicii au obținut atacatorii acces la datele cu caracter personal ale cetățenilor, ce deficiențe de securitate au făcut posibil acest lucru și cum au descoperit autoritățile atacul. Totodată, agenția admite că persoanele afectate ar putea să nu fie informate individual.

Cum au descoperit autoritățile atacul cibernetic

Potrivit AGE, pe 22 octombrie, un cetățean a sesizat instituția după ce a observat o accesare suspectă a datelor sale cu caracter personal în istoricul accesărilor din EVO Cabinet. În aceeași zi, autoritățile au identificat o activitate neobișnuită în serviciile digitale guvernamentale și în solicitările de acces la date.

Analiza ulterioară a jurnalelor tehnice a arătat că acțiunile neautorizate începuseră mai devreme. Conform datelor preliminare, atacatorii au încercat să extragă date cu caracter personal în perioada 19–23 octombrie. AGE a precizat că ora exactă la care au început să fie exploatate vulnerabilitățile, precum și circumstanțele în care a fost descoperit atacul, sunt încă stabilite în cadrul investigației.

Prin intermediul căror servicii au obținut atacatorii acces la date

Printre serviciile guvernamentale vizate de atacul cibernetic se numără serviciul electronic al Agenției Naționale a Arhivelor și serviciul Agenției Servicii Publice (ASP) pentru programarea la examenele de obținere a permisului de conducere.

Potrivit AGE, investigația preliminară a scos la iveală deficiențe în ceea ce privește controlul accesului la date și verificarea informațiilor de autentificare în anumite sisteme. Aceste vulnerabilități le-au permis atacatorilor să transmită automat solicitări și să obțină datele cu caracter personal ale altor persoane.

Verificările au fost extinse și asupra altor componente și servicii electronice. Din acest motiv, pe 23 octombrie, autoritățile au decis să deconecteze preventiv 82 de servicii guvernamentale, peste 30 de sisteme informaționale și panouri administrative.

AGE a refuzat să ofere detalii tehnice despre vulnerabilitățile identificate, invocând faptul că investigația este în desfășurare și că dezvăluirea acestora ar putea crea riscul repetării atacului.

Au fost verificate sistemele înainte de atac?

Agenția a răspuns și la întrebările privind efectuarea unor audituri independente de securitate informațională și a testelor de penetrare asupra sistemelor vizate, data celor mai recente verificări, eventualele vulnerabilități identificate de specialiști și măsurile luate pentru remedierea acestora.

AGE a comunicat că sistemele informaționale guvernamentale sunt supuse periodic verificărilor de securitate, inclusiv cu implicarea specialiștilor din domeniu. Potrivit instituției, înainte de incident, verificările nu au identificat vulnerabilități critice care să indice riscurile materializate în timpul atacului.

Totuși, Agenția nu a precizat dacă au fost efectuate anume audituri independente, când au avut loc ultimele verificări și dacă specialiștii au identificat alte vulnerabilități, mai puțin grave. AGE a mai menționat că evoluția amenințărilor cibernetice, inclusiv prin utilizarea inteligenței artificiale, impune îmbunătățirea continuă a mecanismelor de protecție.

„În urma identificării incidentului, AGE, în colaborare cu instituțiile responsabile de securitate cibernetică, Agenția pentru Securitate Cibernetică și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, a inițiat verificări suplimentare ale serviciilor și sistemelor informaționale. Totodată, în procesul de testare și identificare a eventualelor vulnerabilități suplimentare a fost implicată și expertiza tehnică oferită de Orange Moldova, în baza unei colaborări pro bono. Rezultatele acestor activități vor fundamenta măsurile suplimentare de consolidare a securității sistemelor guvernamentale”, a comunicat AGE.

Cum vor fi informați cetățenii afectați

Potrivit estimărilor preliminare ale AGE, în perioada 19–23 octombrie, atacatorii au transmis solicitări care au vizat aproximativ un milion de numere de identificare de stat (IDNP). Indicii privind accesarea neautorizată a datelor au fost identificați în cazul a aproximativ 750 000 de IDNP-uri.

Instituția a subliniat că cifrele sunt preliminare, iar numărul exact al cetățenilor ale căror date au fost efectiv extrase nu este deocamdată cunoscut. Totodată, categoriile de informații care ar fi putut fi compromise diferă de la o persoană la alta. În prezent, specialiștii analizează jurnalele tehnice și datele care ar fi putut ajunge în posesia atacatorilor, pentru a stabili numărul persoanelor afectate și tipurile de informații divulgate.

Întrebată cum vor fi informați cetățenii, AGE a comunicat că analizează mecanismele de notificare prevăzute de lege. Printre acestea se numără și posibilitatea aplicării unei prevederi care permite înlocuirea notificărilor individuale cu informarea publică, în cazul în care contactarea fiecărei persoane afectate ar presupune eforturi disproporționate. Legea prevede însă că informarea publică trebuie să fie la fel de eficientă ca notificarea individuală.

Pe de altă parte, pe 30 octombrie, AGE a anunțat public că lucrează la elaborarea unui mecanism de notificare individuală a persoanelor afectate. În răspunsul scris, agenția a precizat că modalitatea finală de informare va fi stabilită în funcție de rezultatele investigației, evaluarea riscurilor și responsabilitatea instituțiilor care prelucrează date cu caracter personal.

Anterior, avocatul Vadim Vieru a explicat pentru NM că, în opinia sa, statul dispune de suficiente posibilități pentru a informa individual cetățenii, inclusiv prin intermediul platformelor EVO și MCabinet, precum și al datelor de contact din registrele de stat. Acesta a subliniat că fiecare persoană afectată trebuie să fie informată despre ce s-a întâmplat cu datele sale cu caracter personal, care sunt posibilele consecințe și ce măsuri au întreprins autoritățile. În opinia avocatului, lipsa unei notificări corespunzătoare ar putea constitui, în sine, o încălcare a legii.

Ce măsuri au fost luate după atac

AGE a comunicat că, pe 26 octombrie, a informat Banca Națională a Moldovei despre incident. În ziua următoare, instituția a transmis notificări autorităților publice care furnizează date prin intermediul platformei MConnect, solicitându-le să verifice accesările suspecte, să analizeze jurnalele tehnice și să adopte măsuri suplimentare de securitate.

Pentru protejarea persoanelor în vârstă și a altor categorii vulnerabile, autoritățile intenționează să distribuie recomandări privind identificarea și prevenirea tentativelor de fraudă prin diverse canale, inclusiv prin intermediul Centrelor Unificate de Prestare a Serviciilor din localitățile rurale.

Agenția a oferit detalii și despre tentativele ulterioare de atac, care au fost blocate de autorități pe 25 și 27 octombrie. Deocamdată, nu s-a stabilit dacă în spatele acestor incidente s-au aflat aceiași atacatori. AGE a precizat că amenințarea persistă, iar specialiștii continuă să înregistreze tentative de atac. Până în prezent, nu au fost identificate noi cazuri de extragere neautorizată a datelor cu caracter personal în urma acestor tentative.

Amintim că, în această săptămână, Republica Moldova s-a confruntat cu un atac cibernetic de amploare asupra serviciilor guvernamentale. Atacatorii ar fi putut obține date cu caracter personal asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri, iar autoritățile au avertizat că informațiile ar putea fi folosite de escroci. NM a adunat AICI principalele informații despre incident și a explicat cum pot afla cetățenii dacă datele lor au fost compromise, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și dacă acestea pot solicita despăgubiri.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: