Moldova și România se pregătesc pentru consecințele unui posibil atac rusesc asupra Odesei 

Premierul moldovean Natalia Gavrilița și ministrul român de externe Bogdan Aurescu au declarat, în cadrul unei conferințe de presă la Berlin, că Moldova și România ar trebui să se pregătească pentru un nou val de refugiați. Potrivit lui Aurescu, cu câteva săptămâni în urmă, autoritățile române au primit informații despre un posibil atac al trupelor ruse asupra orașului Odesa.

Gavrilița a menționat că autoritățile moldovenești sunt permanent în alertă cu privire la situația din regiune.

„Moldova se află de fapt într-o situație dificilă, fiind o țară mică într-o regiune cu risc mare de securitate, unde există o regiune separatistă în care staționează trupele ruse. Urmărim îndeaproape ce se întâmplă, suntem în permanență în alertă. Deocamdată, nu vedem nici un plan de implicare a Moldovei sau a regiunii transnistrene în acest război”, a spus Gavrilița.

Totodată, premierul moldovean a declarat că autoritățile din țara noastră sunt alarmate de atacurile asupra regiunii Odesa.

„Deoarece Odesa este situată în imediata apropiere de Moldova, se poate și pe jos de mers. Odesa este aproape egală cu populația întregii Moldovei. Trebuie să fim pregătiți. Pregătiți cu un plan de urgență, coridoare verzi. Și trebuie să facem tot posibilul pentru a facilita semnarea unui acord e încetare a focului”, a menționat Gavrilița.

La rândul său, Bogdan Aurescu a confirmat că la acest moment nu există semne că Moldova poate fi atrasă în acțiunile militare.

„De aceea nu văd nici un motiv să speculez cu aceste informații”, a spus Aurescu, evitând să răspundă la întrebarea ce ar face România dacă un astfel de scenariu ar deveni realitate.

Totodată, Aurescu a subliniat că România se pregătește să primească un nou val de refugiați din Ucraina.

„Cu câteva săptămâni în urmă, am primit informații despre un posibil atac asupra Odesei. Până acum nu au existat asemenea acțiuni. Dar ținând cont de aceste informații, am început să planificăm acțiuni suplimentare. Ne pregătim. Prin urmare, sunt optimist că vom reuși în viitor, împreună cu partenerii noștri și cu ajutorul UE și al organizațiilor internaționale, să facem față dacă va apărea o astfel de situație”, a conchis Aurescu.

Amintim că în dimineața zilei de 3 aprilie, Odesa a fost atacată cu rachete. Potrivit autorităților locale, unele au fost doborâte de sistemul de apărare aerian. Totodată, în unele zone din Odesa au fost semnalate incendii.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Vicepremier: Republica Moldova ar putea să se unească cu România, dacă procesul de aderare la UE va stagna

Autoritățile de la Chișinău vor lua în considerare scenariul reunificării Republicii Moldova cu România, dacă procesul de aderare la Uniunea Europeană va stagna. Afirmația a fost făcută de Eugeniu Osmochescu, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării și vicepremier, într-un interviu pentru Euractiv.

Eugeniu Osmochescu a declarat că obiectivul Republicii Moldova rămâne semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028. Totodată, oficialul a spus că, în cazul în care procesul ar stagna, Chișinăul va lua în considerare alte posibilități.

El a descris o eventuală unire cu România drept una dintre opțiuni. „Acesta este planul B”, a declarat Osmochescu.

Întrebat dacă un astfel de scenariu ar schimba fundamental identitatea Republicii Moldova, ministrul Economiei a argumentat că majoritatea moldovenilor au deja legături culturale și familiale strânse cu România, iar mulți dintre ei dețin cetățenia română.

Există un cost. Acesta va trebui să fie suportat de România și de Uniunea Europeană. Dar costul nu ar fi atât de mare precum cel al reunificării fostelor Germanii (de Est și de Vest – n. r.)”, a spus el.

Amintim că, de la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o potențială unire dintre Republica Moldova și România, afirmând inclusiv că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în mai, la Strasbourg, șefa statului a semnalat că Chișinăul ar putea analiza posibilitatea reunificării drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna.

Conform unui sondaj iData, în prezent, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. Peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt: circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024, iar în prezent poartă discuții tehnice cu Comisia Europeană pe toate cele șase clustere de negociere.

Deschiderea formală a clusterelor de negociere, care necesită aprobarea unanimă a statelor membre ale UE, a fost blocată de opoziția Ungariei față de candidatura Ucrainei. În urma alegerilor parlamentare ungare din aprilie, Fidesz – formațiunea care a guvernat țara timp de 16 ani – și prim-ministrul Viktor Orban au pierdut puterea. Guvernarea a fost preluată de Tisza, iar liderul său, Peter Magyar, a devenit premier. Noul lider de la Budapesta a sugerat că nu se va opune avansării procesului de negocieri.

Recent, Euractiv a scris că Comisia Europeană se așteaptă ca primul cluster de negociere să fie deschis pe 16 iunie.

Actuala conducere a Republicii Moldova și-a propus drept obiectiv semnarea tratatului de aderare la UE până în 2028.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: