multimedia.parlament.md

Moldova și Ucraina își vor actualiza acordul de cooperare tehnico-militară. Deputat PAS: „Include garanții”

Acordul de cooperare tehnico-militară dintre R. Moldova și Ucraina va fi actualizat. Pe 11 februarie, Comisia parlamentară pentru politică externă de la Chișinău a aprobat avizul consultativ pentru inițierea negocierilor și semnarea proiectului de acord. Informația a fost comunicată de președinta Comisiei, Doina Gherman. Potrivit deputatei, versiunea actualizată vizează strict cooperarea și schimbul de expertiză, de exemplu cooperarea tehnologică în domeniul dronelor cu utilizare civilă care poate contribui la monitorizarea culturilor. Documentul „stabilește expres că nicio activitate nu va contribui la desfășurarea sau participarea la acțiuni militare”.

Gherman a anunțat că, în cadrul ședinței Comisiei pentru politică externă din 11 februarie, a fost aprobat avizul consultativ cu privire la inițierea negocierilor și aprobarea semnării proiectului de Acord între Guvernul Republicii Moldova și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea tehnico-militară.

„Începând cu anul 1992, Ministerul Apărării are încheiate peste 120 de tratate internaționale bilaterale în domeniul militar. Republica Moldova și Ucraina au semnat Acordul de cooperare bilaterală în domeniul militar în 1993. Ca și în cazul altor parteneriate externe ale Republicii Moldova, acest cadru urmează să fie adaptat, reieșind din evoluțiile tehnologice și realitățile actuale. Menționăm că procese similare de actualizare a acordurilor de cooperare au avut loc și cu alte state partenere, precum România, Germania, Franța”, a precizat Gherman.

Potrivit deputatei PAS, „versiunea actualizată a acestui acord se referă strict la cooperare și schimb de expertiză în domenii precum: cercetare, inovare, securitate cibernetică, logistică și utilizarea tehnologiilor moderne în scopul protejării infrastructurii critice și îmbunătățirii serviciilor publice”. „De exemplu, cooperarea tehnologică în domeniul dronelor cu utilizare civilă poate contribui la monitorizarea culturilor și optimizarea lucrărilor agricole, îmbunătăți supravegherea hotarelor, monitorizarea traficului rutier sau verificarea liniilor electrice. Obiectivul este dezvoltarea și producerea acestor tehnologii în Republica Moldova, pentru a crește capacitățile locale și a reduce costurile de import”, a adăugat Gherman.

Parlamentara a spus că „acordul include garanții clare privind respectarea neutralității constituționale a Republicii Moldova”. Totodată, „documentul stabilește expres că nicio activitate realizată în temeiul prezentului acord nu va contribui, direct sau indirect, la desfășurarea sau participarea la acțiuni militare, implicarea în acțiuni ofensive sau dislocarea de trupe militare străine pe teritoriul țării”. „Îndemnăm actorii politici să manifeste responsabilitate și să evite manipularea sau dezinformarea cetățenilor”, a conchis președinta Comisiei pentru politică externă.

Potrivit reprezentanților Parlamentului, acordul va fi încheiat pentru o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare și va fi prelungit automat pentru perioade succesive. Acesta va putea fi denunțat în orice moment, la solicitarea oricăreia dintre părți. După semnare, acordul va fi propus Parlamentului spre ratificare.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Stațiile de transport public la cel mult 300 de metri de școli și spitale în Chișinău și Bălți. Proiect de lege, votat în prima lectură

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege privind mobilitatea urbană durabilă, care stabilește reguli pentru parcările cu plată, evacuarea vehiculelor abandonate și organizarea transportului public. Documentul prevede, între altele, că autoritățile locale vor putea introduce restricții de circulație în zonele cu nivel scăzut de emisii.

Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, tarifele și regulile de organizare a parcărilor publice cu plată vor fi stabilite de consiliile locale sau municipale. Serviciile de parcare vor fi gestionate de autoritățile publice locale, prin întreprinderi municipale sau operatori cărora le va fi delegată această responsabilitate.

Veniturile obținute din parcări vor fi utilizate cu prioritate pentru întreținerea și modernizarea acestora, dezvoltarea infrastructurii locale și subvenționarea transportului public.

Neachitarea tarifului de parcare sau utilizarea neregulamentară a locurilor de parcare vor constitui contravenții. În aceste cazuri, dacă șoferul sau proprietarul nu este prezent, agentul constatator va putea bloca roțile vehiculului. Evacuarea mașinii va fi posibilă dacă, în termen de 72 de ore, conducătorul auto nu solicită deblocarea roților.

Proiectul stabilește și o procedură pentru vehiculele abandonate. După identificarea proprietarului, autoritățile locale îi vor solicita să înlăture mașina în termen de 15 zile. Dacă acesta nu se conformează, vehiculul va putea fi ridicat și transportat într-un spațiu special amenajat.

În cazul în care, timp de 60 de zile, nimeni nu solicită restituirea vehiculului, autoritatea locală va putea sesiza instanța de judecată pentru constatarea abandonării și transmiterea acestuia în proprietatea autorității.

O altă prevedere permite autorităților locale să instituie zone cu nivel scăzut de emisii, în care circulația vehiculelor ar putea fi restricționată sau taxată diferențiat, în funcție de categoria de emisii.

Chișinăul și Bălțiul vor trebui să elaboreze planuri de mobilitate urbană durabilă. Acestea vor urmări creșterea siguranței în trafic, dezvoltarea transportului public și asigurarea accesului la transport pentru toate categoriile de persoane, inclusiv pentru cele cu dizabilități sau mobilitate redusă.

Potrivit proiectului, stațiile de transport public din cele două municipii ar urma să fie amplasate la cel mult 300 de metri de instituțiile de învățământ, instituțiile medicale, centrele de îngrijire a vârstnicilor și instituțiile comunitare. Totodată, cel puțin 60% din populație ar trebui să locuiască la mai puțin de 500 de metri de o linie de transport public, deservită la intervale de cel mult 20 de minute.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale va elabora și coordona politicile în domeniu și va aviza planurile de mobilitate urbană durabilă.

Proiectul de lege urmează să fie examinat în lectura a doua.

Potrivit Agenției Servicii Publice, în prima jumătate a anului 2025, în Republica Moldova erau înmatriculate peste 1,35 milioane de vehicule. Peste 387 000 dintre acestea erau înregistrate în municipiul Chișinău, inclusiv 287 000 de autoturisme.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: