wikipedia.org

Moldova va participa, pentru prima dată oficial, la expoziția „La Biennale di Venezia”

Republica Moldova va participa pentru prima dată oficial la expoziția internațională de artă „La Biennale di Venezia”. La cea de-a 61-a ediție a expoziției, țara noastră va fi reprezentată cu un proiect realizat de artistul Pavel Brăila și curatoriat de Adelina Luft. Anunțul a fost făcut pe 25 februarie de Ministerul Culturii.

Țara noastră va participa cu proiectul „În a mia și a doua noapte”. Potrivit Ministerului Culturii, instalația „În a mia și a doua noapte” propune o reflecție asupra relației dintre pace, memorie, tehnologie și solidaritate, într-un context global marcat de instabilitate. „Un ansamblu de covoare suspendate de drone transformă un instrument asociat cu amenințarea într-un gest de susținere, reinterpretând simbolic raportul dintre fragilitate și putere. Inspirată din tradiția covoarelor țesute în R. Moldova și din imaginarul „O mie și una de nopți”, lucrarea propune imaginația ca formă de continuitate culturală într-un timp al incertitudinii”, a adăugat Ministerul.

Proiectul va fi prezentat în perioada 9 mai – 22 noiembrie, în spațiul Santa Veneranda, parte a bisericii venețiene Chiesa dei Santi Geremia e Lucia. Expoziția R. Moldova va avea acces liber pentru public.

„Participarea la Expoziția Internațională de Artă – La Biennale di Venezia, cea mai veche și una din cele mai prestigioase manifestări de artă contemporană din lume, este o decizie instituțională analizată și asumată, prin care afirmăm că R. Moldova are o voce în acest context”, a declarat ministrul Culturii, Cristian Jardan.

„Mă bucur că prima participare oficială a R. Moldova la La Biennale di Venezia are loc prin acest proiect, care s-a conturat din realitatea prezentului și poartă un mesaj subtil, dar puternic. Covorul este un simbol universal al casei și al grijii, însă cerul nu mai înseamnă doar libertate, ci și teamă. Imaginând un alt capitol — a o mie și a doua noapte — dronele din instalație nu amenință, ci susțin: transformă un instrument al controlului într-un gest de protecție. Este o lucrare despre fragilitate, dar și despre capacitatea noastră de a rămâne împreună și de a imagina o lume mai sigură”, a spus Pavel Brăila.

Potrivit Ministerului Culturii, Pavel Brăila (n. 1971, Chișinău) trăiește și lucrează între Chișinău și Berlin. Este unul dintre cei mai recunoscuți artiști ai R. Moldova pe scena internațională a artei contemporane. Practica sa, care include film, fotografie, instalație și performance, explorează realitățile sociale și politice ale Europei de Est prin observație atentă și ironie subtilă. A participat de două ori la documenta (2002, 2017) și la Manifesta 10 (2014). Lucrările sale au fost prezentate în instituții precum Tate (Londra), Neue Nationalgalerie (Berlin), Moderna Museet (Stockholm), Museum Boijmans Van Beuningen (Rotterdam), Kiasma (Helsinki) și Renaissance Society (Chicago).

Adelina Luft este curatoare și manager cultural. Între 2014 și 2021 a activat în Yogyakarta, Indonezia, unde a dezvoltat proiecte cu orientare decolonială și bazate pe procese colective. Din 2022 locuiește la București și colaborează cu tranzit.ro/București și Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și Viață. A co-curatoriat Bienala Jogja 17 și a inițiat, în 2025, asociația ARBOUR.

Participarea R. Moldova la expoziție este sprijinită de Ministerul Culturii, în cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe, în limita unui buget de 5 milioane de lei. Bugetul va fi completat prin parteneriate și sponsorizări, în conformitate cu cadrul legal, a precizat Ministerul Culturii. După încheierea expoziției, Muzeul Național de Artă va găzdui prezentarea proiectului în Republica Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Vasile Tofan

Tofan, la tribuna ONU: „Moldova poate că nu va deveni o mare putere, dar cu certitudine poate deveni o țară măreață”

Prim-ministrul Vasile Tofan a susținut sâmbătă, 26 septembrie, un discurs la Adunarea Generală a ONU. Oficialul a vorbit despre parcursul european al Republicii Moldova, presiunile exercitate de Rusia, războiul din Ucraina și securitatea țării, dar și despre necesitatea consolidării democrației și dezvoltării economice. Șeful Guvernului a subliniat că Moldova trebuie să-și decidă singură viitorul și să-și consolideze rolul în comunitatea internațională.

„În cea mai mare parte a acestei perioade, lumea ne-a descris drept o țară prinsă între Est și Vest — un loc în care alții hotărau. Astăzi mă aflu în fața dumneavoastră în calitate de nou prim-ministru al unei țări care a făcut propria alegere”, a spus Tofan.

Premierul a afirmat că, după independență, Moscova a folosit gazul și embargourile comerciale ca instrumente de presiune, iar în ultimii ani Rusia ar fi încercat să influențeze politica din Moldova prin finanțări ilicite, dezinformare, atacuri cibernetice și cumpărarea voturilor.

„Moldovenii au răspuns că țara lor nu este de vânzare”, a declarat Tofan.

El a prezentat integrarea europeană drept un „proiect național” și a spus că aderarea la UE nu reprezintă pentru Moldova înlocuirea unei sfere de influență cu alta. „Înseamnă că cetățenii noștri își exercită dreptul de a alege. De a alege democrația. De a alege prosperitatea. De a alege pacea”, a afirmat premierul.

O parte importantă a discursului a fost dedicată războiului din Ucraina. Tofan, care a spus că a locuit aproape 15 ani la Kiev, a relatat inclusiv despre impactul războiului asupra copiilor.

„Copiii au ajuns înspăimântător de pricepuți la această aritmetică nocturnă a războiului”, a spus el, referindu-se la copiii care calculează timpul până la sosirea dronelor și momentul în care trebuie să ajungă în adăposturi.

Premierul a declarat că drone rusești au încălcat în mod repetat spațiul aerian al Republicii Moldova și a avertizat că repetarea acestor incidente nu trebuie să le transforme în ceva normal. „Faptul că o încălcare se repetă nu o face acceptabilă”, a subliniat Tofan.

În discurs, șeful Guvernului a cerut și retragerea armatei ruse din regiunea transnistreană.

„Vom continua să insistăm pe retragerea lor necondiționată. Ne dorim o reintegrare pașnică a țării noastre, cu respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”, a declarat el.

La final, Tofan a spus că Moldova trebuie să-și cunoască nu doar problemele, ci și capacitatea de a-și decide singură viitorul.

„Prea mult timp, moldovenilor li s-a spus că țara noastră este prea mică, prea expusă și prea divizată ca să-și poată alege singură viitorul. (…) Noi ne cunoaștem problemele. Dar trebuie să ne cunoaștem și puterea”, a spus premierul.

„Moldova poate că nu va deveni o mare putere, dar cu certitudine poate deveni o țară măreață”, a încheiat Tofan.

Amintim că Vasile Tofan se află la New York în perioada 23-26 septembrie, unde participă la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU. Acesta a avut întrevederi cu cu prim-miniștrii Sloveniei și Croației și discuții cu reprezentanți ai mediului de afaceri american.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: