moldova9.com

Moldovenii, discriminați în procesul de redobândire a cetățeniei române? Declarația unui europarlamentar român

În contextul procesului de redobândire a cetățeniei române, europarlamentarul Eugen Tomac a afirmat că „s-au luat o serie de decizii discriminatorii la adresa cetățenilor din Republica Moldova”. „Din păcate, această lege a fost mutilată de foarte multe ori din rațiuni de neglijență instituțională”, a comunicat europarlamentarul român, adăugând că din punctul său de vedere „cetățenia română trebuie acordată imediat”. Precizările au fost făcute după ce corespondentul NewsMaker l-a întrebat dacă există posibilități ca procesul de redobândire a cetățeniei române să fie accelerat.

Corespondentul NewsMaker l-a întrebat pe europarlamentarul român despre situația redobândirii cetățeniei române în cazul Republicii Moldova având în vedere că, deși s-a implicat în accelerarea acestui proces, încă există o problemă legată de timpul de așteptare iar oamenii trebuie să aștepte câțiva ani.

Astfel, întrebat dacă există posibilități de a accelera acest proces, Tomac a răspuns: „Da, legea privind redobândirea cetățeniei române a fost modificată la propunerea mea. În lege am spus clar: că în 5 luni de zile trebuie să se acorde cetățenia română și într-o lună de zile să poată fi transcrise actele. Din păcate, această lege a fost mutilată de foarte multe ori din rațiuni de neglijență instituțională, ca să nu folosesc un termen mult prea dur pentru că aici discutăm despre un blocaj asumat al statului. În ultimii șase ani de zile s-au luat o serie de decizii discriminatorii la adresa cetățenilor din Republica Moldova, expres o spun… decizii la care nici un oficial nu mi-a răspuns niciodată cu argumente serioase”.

El a adăugat că, din punctul său de vedere, „cetățenia română trebuie să se acorde imediat, iar actele trebuie transcrise pentru că înainte erau tot felul de justificări, că nu există o bază centralizată și așa mai departe”: „Acum totul este centralizat, lucrurile pot fi operate mult mai ușor, cu atât mai mult cu cât între instituțiile de resort din România și Republica Moldova este o comunicare directă, verifică informațiile Ministerul de Interne cu cel din Moldova în timp real. E o idioțenie faptul că s-a blocat acest mecanism și sper după alegeri să se revină”.

***

Potrivit datelor oferite de autoritățile române în iunie 2022, peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova sunt deja cetățeni și ai României și alte peste 100.000 de persoane au depus cerere în România pentru a redobândi cetățenia acestui stat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.

Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.

Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”

Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”

Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.

„Vedem semnale pozitive în economie,  în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi.  Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea  alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem  o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.

Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.

Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: