Moldovenii plecați peste hotare mai mult de 183 de zile vor plăti 12% pe moșteniri? Belous revine cu explicații

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a revenit cu noi precizări cu privire la proiectul politicii fiscale pentru 2027 referitoare la impozitarea moștenirilor, care se află în consultări. Oficiala insistă că cetățenii Republicii Moldova aflați în diaspora nu vor achita impozit pe bunurile moștenite, inclusiv dacă se află peste hotare mai mult de 183 de zile. Potrivit ei, modificările propuse vizează persoanele care nu sunt cetățeni moldoveni și, în același timp, nu au statut de rezident fiscal în Republica Moldova.

Belous a explicat că articolul 20 lit. i) din Codul fiscal stabilește în prezent că patrimoniul primit prin moștenire de cetățenii Republicii Moldova este neimpozabil. Potrivit ministrei, proiectul politicii fiscale pentru anul viitor nu modifică această prevedere.

„În cadrul proiectului de modificare a legislației fiscale pentru anul 2027, nu este propusă nicio modificare a articolului 20 și, prin urmare, regimul fiscal prevăzut de această normă rămâne neschimbat. Clarificările sunt necesare în contextul modificărilor propuse la articolul 71 din Codul fiscal. Acestea urmează să fie examinate și aplicate în coroborare cu normele deja existente ale articolului 20, astfel încât să fie asigurată coerența și aplicarea corectă a legislației fiscale”, a explicat Victoria Belous.

Ministra Finanțelor a explicat că modificarea propusă la articolul 71 vizează situația moștenirilor primite de persoane care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova și care, totodată, nu au statut de rezident fiscal al Republicii Moldova, „respectiv persoanele care nu îndeplinesc criteriile de rezidență fiscală prevăzute de legislație”.

„Prin urmare, cetățenii Republicii Moldova din diaspora care primesc o moștenire nu sunt vizați de o nouă taxă pe moștenire prin Politica fiscală 2027. Faptul că un cetățean al Republicii Moldova se află în afara țării pentru o perioadă mai mare de 183 de zile nu anulează, prin el însuși, prevederea articolului 20 privind caracterul neimpozabil al moștenirii primite de cetățenii Republicii Moldova”, a mai precizat Belous.

Oficiala dă asigurări, în acest context, că proiectul de Politică fiscală 2027 nu introduce o taxă pe moștenirile primite de cetățenii Republicii Moldova din diaspora.

Precizările vin după ce, pe 12 august, Victoria Belous a respins acuzațiile potrivit cărora politica fiscală pentru 2027 ar introduce un impozit de 12% pe moștenirile moldovenilor din diaspora. „Stop fals! Guvernul nu își propune să impoziteze moștenirea pentru cetățenii Republicii Moldova care se află în diasporă. Aceste interpretări sunt abuzive”, a declarat atunci ministra.

Oficiala a explicat, în ajun, că modificările vizează „moștenirea primită de cetățenii străini, care nu locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova 183 de zile”.

Declarația a fost criticată ulterior inclusiv de fosta ministră a Justiției și ex-deputata PAS Olesea Stamate. Aceasta a atras atenția că proiectul elaborat de Ministerul Finanțelor folosește noțiunea de „nerezident”, nu pe cea de „cetățean străin”. „Cuvântul din text este nerezident. Nu «cetățean străin». Și aici e toată diferența”, a scris Stamate pe rețele.

Fosta deputată susține că rezidența fiscală nu este echivalentă cu cetățenia și că inclusiv un cetățean moldovean stabilit peste hotare poate avea statut fiscal de nerezident. În opinia sa, formularea din proiect contrazice explicația oferită inițial de Belous.


Amintim, premierul Vasile Tofan a prezentat, pe 6 august, proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027. Documentul, care și propune să taxeze mai mult viciile și mai puțin munca, potrivit premierului, a fost supus consultărilor publice în aceeași zi.

Noul concep prevede un pachet amplu de modificări fiscale. Printre principalele măsuri se numără majorarea scutirii personale anuale de la 29.700 la 40.000 de lei, extinderea facilității de impozitare cu 0% a profitului reinvestit, majorarea accizelor pentru produsele din tutun și vaping, introducerea unor taxe pentru băuturile cu zahăr, energizante și articolele pirotehnice, precum și majorarea impozitului pe dividende și a celui aplicat câștigurilor de capital. Totodată, Guvernul propune introducerea unei taxe „de solidaritate” pentru sectorul bancar, taxarea coletelor comandate de pe platformele din afara țării și modificarea cotelor de TVA pentru unele categorii de bunuri și servicii, inclusiv la gaz și lumină.

Aceasta este a doua încercare de aprobare a politicii fiscale pentru anul viitor, după ce proiectul pregătit de fostul guvern condus de Alexandru Munteanu s-a oprit la etapa consultărilor publice, pe fondul criticilor venite din partea mediului de afaceri și a experților. În urma consultărilor, Ministerul Finanțelor a renunțat la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Ministerul Apărării, prima reacție la criticile privind proiectul stării de război și de asediu

Secretarul de stat al Ministerului Apărării, Ghenadie Cojocaru, susține că proiectul de lege privind regimul stării de asediu și de război nu urmărește să pregătească Republica Moldova pentru un conflict armat și nici nu prevede întoarcerea forțată în țară a cetățenilor aflați peste hotare, după cum au afirmat unii politicieni din opoziție. Într-un comentariu pentru NewsMaker, oficialul a explicat că inițiativa are drept scop actualizarea cadrului legislativ, adoptat în 2004, în contextul deteriorării climatului de securitate din regiune.

„Ministerul Apărării întotdeauna actualizează cadrul legislativ care ține de domeniul său de activitate. Respectiv această lege, legea privind regimul stării de asediu și război, a fost aprobată în 2004, vreau să atrag atenția – 22 de ani. În acești 22 de ani, au avut loc mai multe evaluări ale legilor, inclusiv a acestei legi. (…) În toți acești 22 de ani, dar mai ales în ultimii patru ani și jumătate, climatul de securitate s-a înrăutățit semnificativ, ceea ce cumulativ toți acești factori au făcut ca să primim anumite recomandări de la instituțiile statului abilitate ca să actualizăm legea privind regimul stării de asediu și război. (…) Am venit cu un proiect care să actualizeze această lege”, a declarat Ghenadie Cojocaru.

Totodată, oficialul a respins afirmațiile precum că moldovenii aflați peste hotare vor fi obligați să se întoarcă în țară în eventualitatea instituirii stării de asediu sau de război.

„Cuvântul diasporă nu figurează niciunde. Regretăm profund faptul că anumiți lideri politici sau nu lideri politici interpretează eronat. Deci, nu există în proiectul de lege expresia diasporă. Există o expresie care este folosită în mai multe legi, se numește cetățenii aflați peste hotare. Nu există nicio măsură care să spună că cineva va fi adus forțat în țară. (…) Nici nu există pârghii ca cineva să fie adus forțat în țară”, a menționat secretarul de stat.

Cojocaru a mai catalogat drept „rău-intenționată” interpretarea liderului PSRM, Igor Dodon, potrivit căreia proiectul de lege ar pregăti Republica Moldova de „război”.

„Atunci când se invocă că prin astfel de legi vrem să aducem războiul în țară, întrebarea mea este – dar noi am preluat mai mult de 80% din legea actuală – (…) de ce până acum nimeni nu a spus că această lege de peste 22 de ani aduce război? În momentul în care am vrut să aducem niște garanții de control democratic și atribuții mai clare pentru instituțiile statului, atunci s-a invocat lucrul acesta. (…) Tot ce am adus în legea aceasta am adus garanții ca Parlamentul să poată controla instituțiile statului cum respectă legea într-un eventual regim de stare de asediu și război. Plus, ceea ce am adus nou – atribuții pentru instituții, ca fiecare instituție a statului să aibă atribuțiile descrise, astfel încât într-un așa regim la care sperăm niciodată să nu ajungem să nu fie timp de interpretare”, a spus el.

Ghenadie Cojocaru a precizat că proiectul de lege a fost înregistrat în Cancelaria de Stat și, ulterior, a fost expediat instituțiilor de stat, care, în decurs de 10 zile, vor emite un aviz pe marginea documentului.

„Urmează și o avizare repetată dacă vor fi multe recomandări. Fiecare pe domeniul său de activitate va veni cu recomandări și propuneri către Ministerul Apărării pentru a alinia acest proiect de lege la cerințele legislației naționale. Ulterior, vor fi audieri în comisiile parlamentare. (…) Procesul de avizare cu instituțiile statului va aduce anumite modificări la acest proiect, iar, în paralel, are loc consultația publică. Este consultație publică în care noi primim direct la Minister recomandările și, totodată, sunt organizate și ședințe de audieri publice. Deci, este un proces larg care durează mai mult de o lună ca ulterior să ne apropiem de varianta finală”, a adăugat el.

Amintim că proiectul de lege care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară, a fost examinat de secretarii de stat ai Guvernului pe 2 noiembrie.

Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.

Inițiativa a stârnit un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Totodată, Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă” și deputat, a lansat o petiție prin care cere retragerea proiectului de lege. Documentul critică inclusiv prevederea potrivit căreia moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi obligați să revină în țară dacă primesc ordin de chemare. La momentul publicării acestei știri, petiția a adunat 4 585 semnături.

De asemenea, liderul PSRM, Igor Dodon, a solicitat retragerea proiectului de lege. Politicianul susține că cetățenii țării percep inițiativa drept o pregătire pentru un pretins conflict armat și că ar fi fost contactat de „zeci” de persoane care ar fi îngrijorări cu privire la acest document.

Pe fondul criticilor și acuzațiilor din partea opoziției, prim-ministrul Vasile Tofan i-a îndemnat să nu creeze „isterie pe loc gol”. Șeful Guvernului a subliniat că fiecare țară are un cadru legal care reglementează instituirea stării de război sau de asediu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: