Moldovenii plecați peste hotare mai mult de 183 de zile vor plăti 12% pe moșteniri? Belous revine cu explicații

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a revenit cu noi precizări cu privire la proiectul politicii fiscale pentru 2027 referitoare la impozitarea moștenirilor, care se află în consultări. Oficiala insistă că cetățenii Republicii Moldova aflați în diaspora nu vor achita impozit pe bunurile moștenite, inclusiv dacă se află peste hotare mai mult de 183 de zile. Potrivit ei, modificările propuse vizează persoanele care nu sunt cetățeni moldoveni și, în același timp, nu au statut de rezident fiscal în Republica Moldova.

Belous a explicat că articolul 20 lit. i) din Codul fiscal stabilește în prezent că patrimoniul primit prin moștenire de cetățenii Republicii Moldova este neimpozabil. Potrivit ministrei, proiectul politicii fiscale pentru anul viitor nu modifică această prevedere.

„În cadrul proiectului de modificare a legislației fiscale pentru anul 2027, nu este propusă nicio modificare a articolului 20 și, prin urmare, regimul fiscal prevăzut de această normă rămâne neschimbat. Clarificările sunt necesare în contextul modificărilor propuse la articolul 71 din Codul fiscal. Acestea urmează să fie examinate și aplicate în coroborare cu normele deja existente ale articolului 20, astfel încât să fie asigurată coerența și aplicarea corectă a legislației fiscale”, a explicat Victoria Belous.

Ministra Finanțelor a explicat că modificarea propusă la articolul 71 vizează situația moștenirilor primite de persoane care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova și care, totodată, nu au statut de rezident fiscal al Republicii Moldova, „respectiv persoanele care nu îndeplinesc criteriile de rezidență fiscală prevăzute de legislație”.

„Prin urmare, cetățenii Republicii Moldova din diaspora care primesc o moștenire nu sunt vizați de o nouă taxă pe moștenire prin Politica fiscală 2027. Faptul că un cetățean al Republicii Moldova se află în afara țării pentru o perioadă mai mare de 183 de zile nu anulează, prin el însuși, prevederea articolului 20 privind caracterul neimpozabil al moștenirii primite de cetățenii Republicii Moldova”, a mai precizat Belous.

Oficiala dă asigurări, în acest context, că proiectul de Politică fiscală 2027 nu introduce o taxă pe moștenirile primite de cetățenii Republicii Moldova din diaspora.

Precizările vin după ce, pe 12 august, Victoria Belous a respins acuzațiile potrivit cărora politica fiscală pentru 2027 ar introduce un impozit de 12% pe moștenirile moldovenilor din diaspora. „Stop fals! Guvernul nu își propune să impoziteze moștenirea pentru cetățenii Republicii Moldova care se află în diasporă. Aceste interpretări sunt abuzive”, a declarat atunci ministra.

Oficiala a explicat, în ajun, că modificările vizează „moștenirea primită de cetățenii străini, care nu locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova 183 de zile”.

Declarația a fost criticată ulterior inclusiv de fosta ministră a Justiției și ex-deputata PAS Olesea Stamate. Aceasta a atras atenția că proiectul elaborat de Ministerul Finanțelor folosește noțiunea de „nerezident”, nu pe cea de „cetățean străin”. „Cuvântul din text este nerezident. Nu «cetățean străin». Și aici e toată diferența”, a scris Stamate pe rețele.

Fosta deputată susține că rezidența fiscală nu este echivalentă cu cetățenia și că inclusiv un cetățean moldovean stabilit peste hotare poate avea statut fiscal de nerezident. În opinia sa, formularea din proiect contrazice explicația oferită inițial de Belous.


Amintim, premierul Vasile Tofan a prezentat, pe 6 august, proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027. Documentul, care și propune să taxeze mai mult viciile și mai puțin munca, potrivit premierului, a fost supus consultărilor publice în aceeași zi.

Noul concep prevede un pachet amplu de modificări fiscale. Printre principalele măsuri se numără majorarea scutirii personale anuale de la 29.700 la 40.000 de lei, extinderea facilității de impozitare cu 0% a profitului reinvestit, majorarea accizelor pentru produsele din tutun și vaping, introducerea unor taxe pentru băuturile cu zahăr, energizante și articolele pirotehnice, precum și majorarea impozitului pe dividende și a celui aplicat câștigurilor de capital. Totodată, Guvernul propune introducerea unei taxe „de solidaritate” pentru sectorul bancar, taxarea coletelor comandate de pe platformele din afara țării și modificarea cotelor de TVA pentru unele categorii de bunuri și servicii, inclusiv la gaz și lumină.

Aceasta este a doua încercare de aprobare a politicii fiscale pentru anul viitor, după ce proiectul pregătit de fostul guvern condus de Alexandru Munteanu s-a oprit la etapa consultărilor publice, pe fondul criticilor venite din partea mediului de afaceri și a experților. În urma consultărilor, Ministerul Finanțelor a renunțat la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei: 138 de persoane vor să devină deputați. Câte au fost desemnate de partide

138 de persoane au depus documentele necesare pentru înregistrarea în calitate de candidat la funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), în cele 35 de circumscripții electorale. Dintre acestea, 43 de persoane au fost desemnate de partide politice, cele mai multe – de PSRM. Organele electorale au procesat deja 34 de dosare și au adoptat hotărâri de înregistrare a candidaților, iar celelalte dosare sunt în proces de examinare. Informațiile au fost comunicate de Comisia Electorală Centrală (CEC) pe 7 octombrie, după ce, în ajun, a fost ultima zi în care puteau fi depuse cererile și documentele necesare pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat în APG.

Potrivit CEC, în cele 35 de circumscripții electorale intenționează să participe la alegeri 138 de persoane. Dintre acestea, 95 – independent (circa 69%), iar 43 – desemnate de partide politice (circa 31%), după cum urmează:

  • Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – 23 de persoane;
  • Partidul Popular Găgăuz – 9 persoane;
  • Partidul „Alianța MOLDOVENII” – 7 persoane;
  • Partidul „Pentru Țară” – 2 persoane;
  • Partidul Mișcarea Alternativa Națională – 2 persoane.

Dintre acestea, 23 sunt femei, iar 115 sunt bărbați.

Cele mai multe persoane intenționează să candideze în circumscripțiile nr. 2 Comrat și nr. 26 Chirsova – câte 7, urmate de circumscripția nr. 30 Copceac – 6 candidați.

CEC a precizat că organele electorale au procesat deja 34 de dosare și au adoptat hotărâri de înregistrare a candidaților, celelalte dosare fiind în proces de examinare. „Consiliile electorale de circumscripție examinează dosarele și se pronunță asupra înregistrării candidaților în termen de cel mult șapte zile de la depunerea documentelor”, a precizat CEC.

***

6 octombrie a fost ultima zi în care puteau fi depuse cererile și documentele necesare în vederea solicitării înregistrării pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, precum și pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, în cadrul alegerilor regionale din 15 noiembrie 2026. Campania electorală pentru alegerile deputaților în Adunarea Populară a Găgăuziei și pentru funcția de bașcan al Găgăuziei va începe concomitent pentru toți candidații înregistrați pe 16 octombrie 2026.

În seara zilei de 6 octombrie, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei a anunțat încheierea etapei de recepționare a documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de bașcan. Până atunci, fuseseră înregistrați Fiodor Gagauz, desemnat de PSRM, Alexandr Stoianoglo și Cornel Dudnic, ultimii doi fiind independenți. Ivanna Koksal, susținută de un grup de cetățeni, a depus pe 5 octombrie listele de subscripție și documentele necesare pentru înregistrarea sa ca independentă, iar pe 6 octombrie Serghei Anastasov și Oleg Garizan au depus documentele necesare pentru înregistrare. În proces de examinare se află dosarele depuse pe 30 septembrie de Ivan Cîlcic, desemnat de „Partidul Popular Găgăuz”, și pe 2 octombrie de Petru Vlah, desemnat de Partidul „Noua Opțiune Istorică”.

La alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei vor fi aleși 35 de deputați. Cele mai multe mandate îi revin municipiului Comrat – patru, Ceadîr-Lunga și Vulcănești vor avea câte trei, iar Congaz și Copceac – câte două. Celelalte localități vor avea câte un deputat. Potrivit legislației, componența Adunării Populare se stabilește după principiul unui deputat la 5.000 de alegători, cu condiția ca fiecare localitate să aibă cel puțin un reprezentant. Pot fi aleși deputați în Adunarea Populară a Găgăuziei cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 21 de ani. Scrutinul din 15 noiembrie va fi ultimul în care deputații vor fi aleși în circumscripții uninominale. Modificările la Codul electoral adoptate în august 2026 prevăd trecerea la un sistem proporțional, similar celui utilizat la alegerea consiliilor locale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: