zerkalo.io

NATO își va intensifica sprijinul pentru Moldova, Ucraina și Georgia 

Preşedintele României Klaus Iohannis, după Summitul NATO, a anunțat că a fost decisă consolidarea sprijinului pentru Ucraina, prin adoptarea unui pachet de măsuri de asistenţă şi intensificarea sprijinului pentru parteneri, inclusiv și pentru Republica Moldova şi Georgia.

„Punctul central a fost invazia Rusiei pe teritoriul Ucrainei. Am adoptat decizii de importanţă majoră, împreună cu ceilalţi aliaţi. Am decis consolidarea sprijinului pentru Ucraina, prin adoptarea unui pachet de măsuri de asistenţă. Am adoptat un nou Concept Strategic al NATO pentru următorii 10 ani”, a anunțat Iohannis, pe 29 iunie, după participarea la Summitul NATO de la Madrid, relatează News.ro.

El a mai spus că a fost decisă „intensificarea sprijinului pentru parteneri”. „Deci inclusiv pentru Republica Moldova şi Georgia. Toate aceste decizii răspund unei solicitări majore făcută de noi, de România. Acest Summit reprezintă una din cele mai semnificate reuniuni aliate din ultimii ani în ceea ce priveşte rezultatele pentru România”, a completat Iohannis.

Iohannis a menționat că în noul Conceptul Strategic, Rusia e definită ca „principală ameninţare la securitatea nord-atlantică”.

„Mai mult, am reuşit să avem, o reconfirmare puternică a importanţei strategice a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică. Pentru prima dată Marea Neagră e menţionată într-un Concept Stategic al NATO”, a adăugat Klaus Iohannis.

Conceptul Strategic reafirmă faptul că scopul principal al NATO este de a asigura apărare colectivă, pe baza unei abordări la 360 de grade. Acesta definește cele trei sarcini principale ale Alianței:

  • descurajarea și apărarea;
  • prevenirea și gestionarea crizelor;
  • securitatea prin cooperare.

Noul Concept Strategic infică faptul că Republica Populară Chineză provoacă interesele, securitatea și valorile NATO, „folosindu-se de o gamă largă de instrumente politice, economice și militare pentru a-și crește amprenta la nivel global, rămânând în același timp opacă în ceea ce privește intențiile sale”.

Este pentru prima dată când China este menționată în Conceptul Strategic al NATO, după ce provocările reprezentate de Beijing au fost abordate în premieră într-o declarație finală a unui summit aliat la Londra în 2019 și reconfirmată în comunicatul final al summitului de la Bruxelles din 2021. Mai mult, documentul subliniază îngrijorarea cu privire la aprofundarea parteneriatului strategic dintre China și Rusia, potrivit Digi24.ro.

***

Amintim că recent, președintele Parlamentului Igor Grosu a declarat că Republica Moldova ar putea accepta livrarea de armament NATO. El a precizat că Ministerul Apărării urmează să facă o evaluare a necesităților pentru armată, poliția de frontieră, etc. Întrebat dacă livrarea de arme NATO în Republica Moldova nu contravine statutului de neutralitate, Igor Grosu a răspuns: „Atâta timp cât facem acest lucru într-un cadru civilizat, transparent, democratic, nu văd nicio problemă”.

Mai târziu, liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene Vadim Krasnoselski a declarat că Occidentul vrea să aprovizioneze Moldova cu arme pentru a provoca un „război” între cele două maluri ale Nistrului. „Sunt, desigur, niște șoimi care beneficiază de atragerea Moldovei într-un război cu Transnistria. Dar ei văd că Moldova, ca să spunem mai blând, nu este pregătită pentru asta. Pregătire slabă, forțe armate slabe. Și atunci a început procesul de militarizare. Și prin Transnistria îi poți trage pe alții în teatrul de ostilități, inclusiv țările NATO. Acest lucru este inacceptabil”, a spus Krasnoselski.

Biroul politici de reintegrare a venit cu o reacție ca urmare a declarațiilor liderului nerecunoscut al regiunii transnistrene. Reprezentanții Chișinăului au spus că afirmațiile lui Vadim Krasnoselski sunt „neîntemeiate” și nu au un „caracter probator”.

„Enunțăm caracterul neîntemeiat și lipsa caracterului probator al acestora. Plus, autoritățile de la Chișinău în repetate rânduri au precizat că procesul de reglementare transnistreană se va promova exclusiv pe cale pașnică și prin intermediul negocierilor, cu atingerea unei soluții atotcuprinzătoare și durabile care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în limitele hotarelor internațional recunoscute ale țării”, a spus reprezentanții Biroului pentru NM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Numărul milionarilor din Moldova a crescut cu peste 1 600 într-un an. Cel mai tânăr are 16 ani

Numărul milionarilor din Republica Moldova continuă să crească. Potrivit unui raport publicat de Serviciul Fiscal de Stat pe 12 august, în anul 2025 au fost înregistrate 9 643 de persoane cu venituri anuale de peste un milion de lei. Este cu 1 624 mai mult decât în anul precedent. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Datele SFS arată că, în 2025, persoanele cu venituri de peste un milion de lei au declarat în total câștiguri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei. Bărbații continuă să fie majoritari în această categorie, numărul lor depășind 6 600. Cei mai mulți milionari au între 40 și 49 de ani.

Cea mai mare parte dintre aceștia, aproximativ 5 000 de persoane, au obținut venituri cuprinse între unu și două milioane de lei. În schimb, 484 de contribuabili au declarat venituri de peste 10 milioane de lei. Cele mai importante surse de câștig au fost dividendele, care au însumat 13,45 miliarde de lei, urmate de salarii, în valoare de 3,32 miliarde de lei.

În total, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. Suma totală a veniturilor declarate de cetățenii Republicii Moldova a ajuns la 144,8 miliarde de lei. Salariile rămân principala sursă de venit, reprezentând 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Pe următoarele locuri se situează dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Raportul mai arată că moldovenii au continuat să profite de facilitățile fiscale disponibile. În 2025, 9 793 de persoane au beneficiat de deduceri fiscale, economisind sau recuperând în total 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate deduceri au fost pentru studiile copiilor, urmate de cheltuielile pentru servicii medicale private și de dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Tot mai popular rămâne și mecanismul de desemnare procentuală, care permite direcționarea a 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. Peste 53 000 de contribuabili au folosit această opțiune în 2025, transferând către sectorul asociativ 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: