Nemerenco a prezentat la un forum din Estonia politicile Moldovei în domeniul sănătății

Federația Rusă a fost obligată să achite unui bărbat din Camenca 7 500 de euro cu titlu de prejudiciu moral. Decizia a fost pronunțată pe 21 mai de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), care a constatat încălcarea dreptului la viață privată al acestuia, după ce un diagnostic psihiatric din livretul militar a ajuns la persoane terțe. Informațiile au fost comunicate de Asociația Promo-LEX, ai cărei avocați l-au asistat juridic în fața Curții.

Conform Promo-LEX, hotărârea a fost pronunțată în cauza Republicii Moldova și a Rusiei. Cauza a fost depusă în august 2017 de bărbat, cetățean al Republicii Moldova și al Ucrainei, originar din Camenca.

Detalii despre cazul bărbatului

Asociația a menționat că, în regiunea transnistreană, evidența militară a recruților începe de pe băncile școlii, iar instituțiile de învățământ sunt obligate să expedieze trimestrial „comisariatelor militare” listele tinerilor care împlinesc 16 ani. „Serviciul militar” este obligatoriu, iar nerespectarea este sancționată. În acest context, mulți tineri părăsesc regiunea, iar părinții lor caută soluții pentru a-i scuti de înrolare. Potrivit asociației, așa au procedat și părinții reclamantului.

În 2004, mama acestuia a obținut un certificat fictiv privind starea de sănătate a fiului său, fapt recunoscut ulterior chiar de părinți în cadrul ședinței de judecată. Ulterior, reclamantul a fost scutit de serviciul militar în structurile regiunii pe motiv de inaptitudine cauzată de o boală psihică. Diagnosticul a fost consemnat direct în livretul militar, document care, în regiunea transnistreană, trebuia prezentat unor terți, inclusiv potențialilor angajatori. Între timp, reclamantul a încercat de mai multe ori să se angajeze, iar de fiecare dată cererea i-a fost respinsă din cauza diagnosticului inclus în livret, a precizat asociația.

În august 2012, bărbatul a inițiat o acțiune civilă la „instanțele rmn”, prin care a cerut excluderea diagnosticului din document și efectuarea unei expertize psihiatrice. Acțiunea a fost respinsă definitiv în februarie 2017, fără ca expertiza solicitată să fie efectuată. În paralel, reclamantul s-a adresat și autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Plângerea penală depusă în 2014 a rămas fără urmări, iar acțiunea civilă a fost respinsă definitiv de Curtea Supremă de Justiție în septembrie 2019, a adăugat asociația.

Potrivit sursei citate, după comunicarea cererii guvernelor pârâte, în octombrie 2018 reclamantului i-a fost eliberat un livret militar nou, fără mențiunea referitoare la diagnosticul psihiatric. Iar în august 2019 acesta a fost angajat ca „funcționar public” într-un „minister al rmn”, a adăugat asociația.

Decizia CtEDO

Judecătorii au stabilit, în unanimitate, că Federația Rusă a încălcat articolul 8 din Convenție, care garantează dreptul la respectarea vieții private și de familie. În privința Republicii Moldova, Curtea nu a constatat o încălcare a Convenției, a adăugat asociația.

Potrivit asociației, Curtea de la Strasbourg a reținut că includerea datelor medicale într-un document care ajunge la terți reprezintă o ingerință în viața privată a reclamantului.

Astfel, Federația Rusă a fost obligată să achite reclamantului 7.500 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 3.500 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli de reprezentare, sumă care urmează să fie transferată direct avocaților.

Precizările Asociației Promo-LEX

„Un diagnostic psihiatric inclus într-un document de identificare l-a împiedicat să se angajeze și i-a afectat demnitatea ori de câte ori a fost obligat să prezinte livretul militar. Constatarea încălcării confirmă încă o dată că niciun act emis de structurile ilegale de la Tiraspol nu poate justifica expunerea unor informații medicale sensibile. Hotărârea reconfirmă responsabilitatea Federației Ruse pentru ceea ce se întâmplă în regiunea transnistreană și deschide drumul altor persoane aflate în situații similare să își caute dreptatea la Strasbourg”, a declarat avocata Nicoleta Hriplivîi, care a reprezentat reclamantul în fața CtEDO.