SUA au înființat o echipa specială la Casa Albă care are mai multe misiuni, printre care și aceea de a monitoriza și analiza date despre eventuale intenții ale Rusiei de a ataca Republica Moldova și Georgia, scrie New York Times, citat de G4media.ro.
Echipa este formată din oficiali din zona de securitatea națională și poartă denumirea de „Echipa Tiger”. De asemenea, aceasta este responsabilă pentru alcătuirea de planuri și răspuns imediat în cazul în care Rusia va folosi arme chimice sau nucleare în Ucraina.
Grupul de specialiști de la Casa Albă se va ocupa și de răspunsurile pe care SUA le va oferi Rusiei în cazul în care forțele militare ruse vor atacă convoaiele din teritoriile NATO care aduc arme și ajutor în Ucraina, mai scrie NYT.
Menirea principală a „Echipei Tiger” este a schița scenarii cu privire la modul în care Statele Unite și aliații săi ar trebui să răspundă dacă președintele rus Vladimir Putin – frustrat din cauza lipsei de progres în Ucraina sau hotărât să avertizeze Occidentul împotriva intervenției în război — își dezlănțuie stocurile de arme chimice, biologice sau nucleare.
Echipa Tiger se întâlnește de trei ori pe săptămână, în sesiuni clasificate, și analizează, de asemenea, răspunsurile în cazul în care Rusia încearcă să extindă războiul către națiunile vecine, inclusiv Moldova și Georgia, și cum să pregătească țările europene pentru fluxul de refugiați la o scară nemaivăzută în decenii, mai scrie publicația americană.
Cu doar o lună în urmă, astfel de scenarii păreau mai teoretice. Dar astăzi, de la Casa Albă până la sediul NATO de la Bruxelles, s-a stabilit o recunoaștere a faptului că Rusia poate apela la cele mai puternice arme din arsenalul său pentru a scăpa dintr-un impas militar.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat miercuri urgența efortului de pregătire, spunând reporterilor pentru prima dată că, chiar dacă rușii folosesc arme de distrugere în masă doar în interiorul Ucrainei, acestea pot avea „consecințe grave” pentru oamenii din națiunile NATO.
Contextul declarațiilor făcute de Stoltenberg era despre teama că norii chimici sau radioactivi ar putea trece peste graniță, relatează New York Times.Nu în ultimul rând, o problemă aflată în discuție este dacă astfel de daune colaterale ar fi considerate un „atac” asupra NATO în conformitate cu Carta sa, care ar putea necesita un răspuns militar comun.
În timp ce Biden a zburat în Europa miercuri, atât el, cât secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au avertizat cu privire la dovezi tot mai mari că Rusia se pregătește de fapt să folosească arme chimice în Ucraina.
„Acestea sunt întrebări cu care Europa nu s-a confruntat din adâncul Războiului Rece, când NATO avea mult mai puțini membri, iar Europa de Vest era îngrijorată de un atac sovietic îndreptat în Germania. Dar puțini dintre liderii care urmează să se întâlnească joi la Bruxelles au trebuit vreodată să se ocupe de aceste scenarii – și mulți nu au trebuit să se gândească niciodată la descurajarea nucleară sau la efectele detonării armelor nucleare de pe câmpul de luptă, concepute pentru a fi mai puțin puternice decât cele care au distrus. Hiroshima. Teama este că Rusia are mai multe șanse să folosească acele arme, tocmai pentru că ele erodează distincția dintre armele convenționale și cele nucleare”, relatează publicația americană.
AUR Moldova promite că, odată ajunsă în Parlament, unirea cu România va deveni „proiectul central al existenței sale politice”. Filiala formațiunii din România – cunoscută pentru pozițiile sale radicale și acuzată că alimentează campanii de dezinformare împotriva președintei Maia Sandu și a guvernării PAS – intră în cursa electorală cu aceast angajament. Lansat în 2021, partidul a participat și la alegerile anticipate din același an, dar nu a trecut pragul electoral. Acum, AUR speră să obțină mandate pe 28 septembrie și înaintează o listă de 62 de candidați. NM a analizat declarațiile de avere ale primilor cinci candidați, cei care vor să propună și să dezbată legi în următorii patru ani din forul suprem al țării – Parlamentul.
Volosatîi: salariu din România, casă moștenită și despăgubiri de aproape jumătate de milion de lei
Volosatii Boris/Facebook
Lista AUR Moldova la alegerile parlamentare este deschisă de Boris Volosatîi, fost deputat în Parlamentul României pe listele AUR și ex-director al Liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău.
Pentru anul 2024, Volosatîi declară venituri de peste 134 de mii de lei românești (aproximativ 516 mii de lei) din salariul de parlamentar la București. Veniturile familiei au fost completate de cele două salarii ale soției, în valoare totală de peste 210 mii de lei, de 37 500 de euro din vânzarea unui apartament și de alți 200 de mii de lei obținuți din vânzarea unui automobil.
În declarația de avere figurează și aproape 468 de mii de lei primiți ca despăgubire de la compania de asigurări Allianz Țiriac, precum și o pensie de peste 160 de mii de lei. Soția sa a beneficiat, la rândul ei, de o pensie anuală de aproape 118 mii de lei.
Familia Volosatîi deține șase terenuri agricole, toate dobândite în 2011. În 2022 și 2023 și-au cumpărat trei apartamente, evaluate în total la circa 42 de mii de euro. În 2024, familia a intrat și în posesia unei case de locuit de 129 m2, primită moștenire, a cărei valoare a fost indicată simbolic la 1 leu.
Parcul auto al familiei include un Hyundai fabricat și achiziționat în 2023, cu aproape 20 de mii de euro, și un BMW X3 din 2021, cumpărat în 2025 la prețul de 520 de mii de lei.
Vacarciuc: fără salariu, dar cu indemnizație de sute de mii de lei și apartament
IPN
Pe locul doi pe lista AUR Moldova se află Vadim Vacarciuc, fost deputat, sportiv de carieră, triplu campion mondial la haltere. Până în anul 2023 a deținut funcția de vicepreședinte al Federației de Haltere din Republica Moldova.
În declarația de avere pentru anul 2024, acesta indică un singur venit oficial – o indemnizație de peste 256 de mii de lei.
Vacarciuc declară și un apartament de 44 m², aflat în proprietatea sa din 1999, evaluat la aproape 120 de mii de lei.
Spoială: casă de 200 de mii lei și datorii la bănci
Lucia Spoială și Boris Volosatîi / AUR Moldova
Pe locul trei pe lista AUR Moldova candidează Lucia Spoială, fost director al Biroului Național de Statistică și în prezent șefă de secție la Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere”.
Pentru anul 2024, Spoială declară venituri salariale de peste 231 de mii de lei, la care se adaugă salariul soțului, de peste 37 de mii de lei.
În ceea ce privește bunurile imobile, candidata AUR a intrat în 2011 în posesia a două terenuri — unul intravilan și unul extravilan — evaluate la câte 100 de mii de lei fiecare. În același an, a devenit proprietara unei case de locuit de 86 m², estimată la 200 de mii de lei. Din 2001, deține și un apartament de 52 m², evaluat la 140 de mii de lei.
La capitolul bunuri mobile, Spoială declară o Kia fabricată în 2012, procurată în 2020, evaluată la 120 de mii de lei.
Candidata menționează și datorii: două împrumuturi contractate în 2022 și 2025 de la bănci comerciale, în valoare totală de 120 de mii de lei.
Balan: terenuri, imobile nefinalizate și un credit de 140 mii lei
AUR Moldova / captură video
Pe locul patru pe lista partidului condus de Volosatîi candidează Octavian Balan, fost candidat la alegerile parlamentare din 2021 pe lista AUR Moldova, de meserie inginer geodezist.
Pentru anul 2024, Balan declară venituri de aproximativ 84 de mii de lei salariu de la SRL „Consult Trading” și aproape 34 de mii de lei de la Î.M. „Biroul de Arhitectură și Sistematizare” din cadrul Primăriei municipiului Bălți. La acestea se adaugă 15 mii de euro obținuți din vânzarea unui VW Passat. Soția sa a declarat circa 2 900 de lei din darea în arendă a unui bun.
Familia Balan deține patru terenuri, evaluate la aproape 80 de mii de lei. Primul a fost obținut prin donație în 2006, iar celelalte trei au fost cumpărate în 2010 și 2018.
La capitolul imobile, candidatul declară o casă de locuit de 52 m², o clădire nefinalizată de 87 m² și o construcție auxiliară de 21 m², toate dobândite în 2010. Valoarea acestora nu este indicată în declarație.
În garaj, Balan are o Skoda Superb fabricată în 2009, achiziționată în 2021 cu 5 mii de euro.
Candidatul AUR mai declară datorii de 140 de mii de lei – credit contractat în 2014, cu termen de rambursare până în 2024.
Bodarev: avere din donații, pensie de aproape 16 mii lei pe lună
Petru Bodarev și Boris Volosatîi / AUR Moldova
Pe locul cinci pe lista AUR Moldova se află Petru Bodarev, fondator și administrator al „FagroFarm” SRL și fost vicepreședinte al PLDM.
Potrivit declarației de avere și interese depuse la CEC pentru 2024, Bodarev indică drept unic venit oficial pensia sa, în valoare de 192 de mii de lei. Veniturile familiei au fost completate de pensia soției, de 132 de mii de lei.
Familia Bodarev deține două terenuri: unul intravilan, evaluat la 100 de mii de lei și primit donație în 2008, și unul agricol, evaluat la 10 mii de lei, procurat în 2017. În același an 2008, candidatul a primit prin donație și o casă de locuit de 140 m², estimată la 300 de mii de lei.
În garaj, Bodarev are o Dacia Duster, fabricată și cumpărată în 2015, care este evaluată la 120 de mii de lei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
