unian.net

Nicoale Ceaus a fost plasat în arest la domiciliu și va purta o brățară electronică

Curtea Supremă Anticorupție a Ucrainei a dispus plasarea în arest la domiciliu a ex-judecătorului Nicolae Ceaus, informează portalul Hromadske. Fostul magistrat suspectat de luare de mită va trebui să poarte o brățară electronică. Recent, Ceaus a fost găsit în Ucraina după ce ar fi fost răpit de la Chișinău.

Avocatul lui Ceaus a declarat că nu poate să ofere informații despre locul unde se va afla Ceaus în arest „la domiciliu”, întrucât în prezent acesta se află în custodia Serviciului de Securitate al Urainei.

Ședința de judecată cu privire la măsura preventivă în cazul lui Ceaus s-a desfășurat pe 4 august și a fost de tip închis. Amintim că, în august 2016, Ceaus a fost acuzat că a primit 150 mii de dolari mită. Banii au fost găsiți în două borcane de sticlă, în curtea locuinței lui Ceaus din Ucraina.

„În opinia mea, în acest dosar este evidentă provocarea cu privire la mită. În materialele la care am avut acces lipsește momentul transmiterii banilor, iar ascunderea și îngroparea acestora în borcane pare lipsită de logică”, a comentat avocatul lui Ceaus.

Banii ar fi fost destinați pentru ca fostul judecător să emită un verdict favorabil într-un dosar cu privire la comerț ilegal de droguri. Acuzarea solicita 7 ani de privațiune de libertate, iar Ceaus a decis că o podeapsă de 5 ani cu suspendare este suficientă.

În septembrie 2016 Rada Supremă de la Kiev a decis să permită reținerea judecătorului, însă acesta a părăsit Ucraina. Ulterior, el a fost dat în căutare internațională și reținut în Republica Moldova, iar apoi eliberat. În aprilie 2021, Ceaus a fost răpit de la Chișinău. Pe 30 iulie, Nicolae Ceaus a fost găsit și reținut într-un sat din regiunea Vinnița, Ucraina.

Potrivit unor investigații realizate de jurnaliștii din Ucraina și Moldova, cel puțin doi ucraineni din cadrul serviciilor speciale și un fost polițist ar fi implicați în răpirea ex-judecătorului din curtea casei unde locuia la Chișinău. Ministerul Apărării de la Kiev a calificat informația drept „o provocare a serviciilor speciale rusești”.

Nicolae Ceaus a lucrat timp de 15 ani la Judecătoria Dnepropetrovsk din Kiev, cunoscută pentru sentințele controversate în cazul activiștilor Maidan, dar și alte dosare de rezonanță.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Rațele, gâștele și lișițele pot fi vânate mai devreme, în 2026. Expert: „Riscăm să ne diminuăm drastic populația locală”

Sezonul de vânătoare 2026-2027 va începe pe 15 august. Față de anii precedenți, în acest an lista speciilor care pot fi vânate din prima zi a fost extinsă. Printre acestea se numără și mai multe specii de păsări acvatice, pentru care, în anii precedenți, vânătoarea era permisă abia din septembrie sau chiar din octombrie.

Conform ordinului semnat de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, din 15 august este permisă vânătoarea pentru becațina comună, gâsca de vară, graur, lișiță, porumbelul gulerat, guguștiuc, prepeliță, rața mare, rața pestriță și rața cârâitoare. Pentru fiecare specie sunt stabilite cote maxime de recoltare per zi de vânat și per vânător, precum și perioade distincte de vânătoare.

Comparativ cu anii precedenți, sezonul pentru mai multe păsări acvatice începe mai devreme. De exemplu, în 2025, rațele, lișițele și gâștele de vară puteau fi vânate abia din 6 septembrie, iar în 2024, sezonul pentru rațe și lișițe începea pe 14 septembrie, în timp ce pentru gâsca de vară – pe 16 octombrie.

Astfel, în cazul unor specii, deschiderea sezonului a fost devansată cu aproximativ trei săptămâni față de anul trecut și cu aproape o lună față de 2024, iar în cazul gâștii de vară diferența este și mai mare.

„Dacă am fi un pic mai umani, am interzice”

Președintele Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii, Vitalie Ajder, susține că modificările au fost introduse odată cu noua Lege a vânătorii, în 2024, când au fost schimbate și perioadele de vânătoare pentru mai multe specii.

Potrivit acestuia, în cazul gâștii de vară, de exemplu, perioada de vânătoare a fost extinsă de la 15 octombrie – 15 ianuarie la 15 august – 15 ianuarie, iar modificări similare au fost făcute și pentru alte specii.

Expertul a explicat, pentru NewsMaker, că, la mijlocul lunii august, multe păsări acvatice încă se află într-o perioadă vulnerabilă. Adulții își schimbă penajul și își pierd temporar capacitatea de zbor, iar puii, deși încep să zboare, depind în continuare de părinți pentru hrană și protecție.

„Un alt punct important este riscul de confuzii cu alte specii, pentru că în perioada aceasta, deoarece speciile sunt năpârlite, se aseamănă foarte mult între ele și pot fi confundate. Presiunea suplimentară pe populația locală este o altă problemă. Practic, dacă începem vânătoarea la gâsca de vară de pe 15 august, riscăm să ne diminuăm drastic populația locală, ceea ce este destul de trist. Supraviețuirea puilor, la fel este pusă sub semnul întrebării. Vânătoarea timpuri ar distruge nucleul familiei”, a explicat Ajder.

Acesta critică și faptul că vânătoarea porumbelului gulerat este permisă începând cu 15 august, chiar dacă perioada de vânătoare pentru această specie nu a fost modificată și se încheie pe 31 decembrie. Potrivit lui, porumbelul gulerat începe să cuibărească în martie-aprilie, iar perioada de reproducere se poate prelungi până în septembrie sau chiar octombrie.

„Mi se pare anormal să permiți vânătoarea în perioada de cuibărit a speciilor. Dacă am fi și noi măcar un pic mai umani, am interzice această perioadă, ca să nu intrăm în perioada lor de cuibărit”, a mai spus Ajder.

Președintele Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii a precizat, totodată, că nu există studii recente privind efectivele acestor specii în Moldova care să justifice extinderea perioadelor de vânătoare. Mai mult, spune el, unele dintre speciile incluse în lista celor ce pot fi vânate sunt în declin la nivel european.

„Vedem că populația de grauri este în descreștere în toată Europa. La noi în schimb, este permisă vânătoarea, în număr destul de mare. Legislatorul zice că face daune la culturile agricole, dar având în vedere că populația globală este în descreștere, neavând un studiu recent la nivelul Republicii Moldova – pentru că nu sunt bani, noi recunoaștem franc, pentru a finanța acele studii – noi permitem vânătoarea la graur, care niciodată nu a fost o specie de interes cinegetic”, a mai declarat Vitalie Ajder pentru NewsMaker


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: