Nicușor Dan: Serviciile române au avut un sprijin decisiv în alegerile din R. Moldova pe zona cibernetică

Serviciile de informații din România au avut un sprijin decisiv în alegerile din Republica Moldova. Declarația a fost făcută de președintele României, Nicușor Dan, pe 16 aprilie, într-un interviu la Europa FM. Potrivit acestuia, sprijinul a vizat domeniul cibernetic, nu o influență asupra procesului electoral.

Nicușor Dan a făcut aceste declarații după ce a fost întrebat când va numi șefii serviciilor secrete. „Sper în curând”, a răspuns președintele român. Ulterior, jurnalistul a menționat că decizia este așteptată de un an.

„Așa este. Pe de altă parte, aceste servicii au continuat să funcționeze. Unele rezultate ale lor au fost făcute publice. Altele n-au fost făcute publice, pentru că, evident, asta e specificul lor. De exemplu, pe zona cibernetică, au avut un sprijin decisiv în alegerile din Republica Moldova. Pe zona cibernetică, repet. Nu prin vreo influență în partea electorală”, a comunicat Nicușor Dan.

***

Pe 28 septembrie 2025, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare. În acea zi, premierul de atunci, Dorin Recean, a anunțat că aproximativ 4000 de site-uri din țară nu funcționau. Recean a menționat că situația a apărut după ce Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), instituție subordonată Guvernului, a fost nevoit să blocheze o platformă în urma unui atac cibernetic masiv. El a precizat că atacul a vizat infrastructura legată de procesul electoral.

A doua zi, observatorii internaționali au declarat că procesul electoral a fost marcat de cazuri grave de interferență străină, finanțare ilegală, atacuri cibernetice și campanii masive de dezinformare. „În timp ce Federația Rusă a încercat să influențeze masiv scrutinul prin atacuri cibernetice, dezinformare, intimidare, finanțare ilegală și cumpărare de voturi, a eșuat încă o dată”, a declarat șeful delegației Parlamentului European.

Menționăm că, în luna februarie 2026, Republica Moldova, România și Ucraina au instituit o platformă comună pentru cooperare în domeniul securității cibernetice – „Alianța Cibernetică pentru Reziliență Regională”. În aces sens, cele trei state au semnat un memorandum la Kiev.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Consiliul Europei: Republica Moldova, printre statele europene cu cele mai ridicate rate de încarcerare

Republica Moldova se numără printre țările europene cu cele mai ridicate rate de încarcerare, potrivit statisticilor penale anuale SPACE I pentru 2025, publicate de Consiliul Europei. Cu 245 de deținuți la 100 000 de locuitori, Republica Moldova ocupă locul al treilea în Europa, fiind depășită doar de Turcia și Azerbaidjan.

Raportul arată că la 31 ianuarie 2025, cele mai ridicate rate de încarcerare au fost înregistrate în Turcia (458 de deținuți la 100 000 de locuitori), Azerbaidjan (271) și Republica Moldova (245). Moldova este urmată de Georgia (232), Ungaria (206) și Muntenegru (200).

În ceea ce privește gradul de ocupare a penitenciarelor, Republica Moldova se află aproape de media europeană. Sistemul penitenciar moldovenesc a raportat 87 de deținuți la 100 de locuri disponibile, în condițiile în care densitatea mediană europeană este de 89 de deținuți la 100 de locuri. Spre comparație, unele state europene se confruntă cu supraaglomerare severă, precum Franța și Turcia, cu câte 131 de deținuți la 100 de locuri.

Raportul evidențiază și faptul că Republica Moldova are una dintre cele mai tinere populații carcerale din Europa. Vârsta medie a deținuților moldoveni este de 30 de ani, cea mai scăzută dintre statele analizate, în timp ce media europeană este de 39 de ani.

Totodată, 4,2% dintre deținuții din penitenciarele moldovenești au vârsta de peste 65 de ani, un procent comparabil cu cel înregistrat în Portugalia și Norvegia.

Datele SPACE I mai arată că Republica Moldova se numără printre statele europene cu cele mai reduse proporții de deținuți străini. Aceștia reprezintă doar 1,9% din totalul populației carcerale, față de media europeană de 17%. Doar România are o pondere mai mică, de 1,1%.

Statisticile SPACE I sunt elaborate anual de Consiliul Europei și analizează evoluția populațiilor penitenciare din statele europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: