Tudor Mardei | NewsMaker

Nistrul poluat: cum se va acționa în cel mai rău scenariu pentru Chișinău? Răspunsul ministrului Mediului

Stare de alertă instituită inclusiv în municipiul Chișinău va permite autorităților centrale să aibă o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât cei din urmă să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative. În acest sens, există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu.

În timpul declarațiilor de presă, ministrul a spus că „datele de laborator se schimbă de la oră la oră”. Potrivit oficialului, până la această etapă, au fost instalate cinci filtre de protecție. „La fel a fost și securizată stația care aprovizionează Soroca. Mai mult de atât, în aceste momente, specialiștii sunt la stația de captare, la Chișinău, pentru a instala alte filtre, suplimentare, absorbante la măsurile care au fost aplicate de către echipa de la Apă Canal”, a adăugat Hajder.

Întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu, ministrul a răspuns: „În acest moment, nu există niciun risc pentru locuitorii din municipiul Chișinău, dar decizia de astăzi ne va permite să avem o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât ei să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative, cum ar fi din sonde care sunt de rezervă”.

La întrebarea care este cantitatea de rezervă, oficialul a declarat: „Noi cunoaștem că există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă, astfel încât urmare a acestei decizii noi trebuie să solicităm operatorilor de Apă Canal să ne comunice acest fapt”.

Întrebat dacă a discutat cu primarii din țară despre faptul dacă ei pot asigura sau au mecanismele necesare pentru a asigura oamenii cu apă, oficialul a răspuns: „Suntem într-o comunicare permanentă cu reprezentanții autorităților locale. Mai mult de atât, înțelegem că în Soroca deja sunt curățite sondele care pompează apa din sursele subterane și în alte localități deja s-a început acest proces. În următoarele ore vom veni cu recomandări clare către autoritățile locale pentru a inventaria toate alternativele de apă pentru a fi pregătiți în caz de necesitate de a închide total apa”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Coletul și scrisoarea lui Ozerov pentru Guțul, refuzate la Penitenciarul nr. 13. Ambasada Rusiei acuză „motivații politice”. Cum răspunde ANP

Ambasada Rusiei la Chișinău a acuzat administrația Penitenciarului nr. 13 că a refuzat, pe 30 aprilie, să primească un colet destinat bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, din partea ambasadorului agreat al Rusiei, calificând decizia drept un obstacol administrativ cu „conotație politică”. Într-un comentariu pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a precizat că refuzul avea „temeiuri legale”, întru-cât se asigură condiții egale tuturor deținuților.

Coletul, expediat de ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, conținea produse alimentare, literatură și o scrisoare personală a diplomatului adresată bașcanei.

„Cu nedumerire am primit poziția neconstructivă a conducerii Penitenciarului nr. 13, care pe 30 aprilie a refuzat să primească coletul destinat bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul. Altfel decât prin existența unei motivații politice nu putem explica obstacolele administrative create pentru transmiterea unui trimis pur umanitar”, se arată în comunicatul Ambasadei Rusiei.

Misiunea diplomatică a publicat scrisoarea lui Ozerov în spațiul public, sperând că aceasta „va ajunge la destinatar prin atenția publică”, și și-a exprimat speranța că pe viitor va fi asigurat „acces neîngrădit la mijloacele de comunicare, conform standardelor internaționale”.

Administrația Națională a Penitenciarelor a respins acuzațiile, explicând pentru NewsMaker că refuzul are la bază temeiuri legale clare, prevăzute expres în Codul de executare. Conform legii, o persoană condamnată poate primi săptămânal un singur colet, iar Guțul beneficiase deja de acest drept în perioada de referință.

„Persoana condamnată Guțul E.A. a beneficiat deja de acest drept în perioada de referință, astfel încât primirea unui colet suplimentar nu are temei legal, indiferent de identitatea expeditorului. Administrația respinge cu fermitate orice insinuare privind o motivație politică. Refuzul este exclusiv de natură procedurală. Personalul penitenciar acționează în strictă conformitate cu legislația națională și cu standardele internaționale”, a explicat ANP.

Nu este pentru prima dată când Ambasada Rusiei încearcă să stabilească contact cu Evghenia Guțul. Pe 17 aprilie, misiunea diplomatică criticase decizia autorităților de a nu-i permite ambasadorului Ozerov să o viziteze pe bașcană, calificând solicitarea drept una „exclusiv umanitară” și acuzând Chișinăul de „duble standarde”.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat anterior că autoritățile au procedat corect. „Un diplomat neacreditat, prin acțiuni provocatoare, încearcă să viziteze o persoană condamnată anume pentru că a fost parte la imixtiunile statului pe care îl reprezintă în treburile interne și în procesele politice și electorale din Republica Moldova. Autoritățile noastre au făcut corect că nu i-au permis lucrul ăsta”, a declarat Grosu.

Evghenia Guțul se află în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13 după ce, pe 5 august 2025, a fost condamnată în prima instanță la 7 ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ex-Partidului „Șor”, declarat neconstituțional. Sentința a fost contestată, iar Curtea de Apel urmează să se pronunțe pe 28 mai.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: