rferl.org

NM Espresso: Ce îndemn a avut Maia Sandu la «Coaliția de voință», ce se va întâmpla cu satele Moldovei și de ce un refugiat din Ucraina locuiește într-un cort în «Valea Trandafirilor»

Moldova și UE

Uniunea Europeană a deschis cel de-al șaselea cluster al negocierilorde aderare pentru Republica Moldova și Ucraina.

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a calificat această zi drept «o zi excelentă pentru extindere» și a subliniat că avansarea negocierilor depinde de implementarea reformelor.


Maia Sandu și «Coaliția de voință»

Președinta Maia Sandu, vorbind la reuniunea «Coaliției de voință» de la Paris, a cerut consolidarea sprijinului pentru Ucraina și intensificarea presiunii economice asupra Rusiei.

La rândul său, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că alianța intenționează să organizeze exerciții militare în statele vecine cu Ucraina. Potrivit acestuia, este vorba despre pregătirea unor forțe de securitate care ar putea fi desfășurate pe teritoriul Ucrainei după încheierea războiului.

Liderul PSRM, Igor Dodon, a calificat participarea Maiei Sandu la reuniune drept «o încălcare a neutralității». Potrivit lui Dodon, printre statele în care coaliția intenționează să desfășoare exerciții militare ar urma să fie inclusă și Republica Moldova.


Vasile Tofan: întâlnire cu miniștrii și Transnistria

Candidatul la funcția de prim-ministru, Vasile Tofan, s-a întâlnit cu toți cei 16 miniștri interimari pentru a discuta situația din domeniile pe care le gestionează.

La finalul întrevederii, Tofan a declarat că își dorește un guvern cu «priorități clare», care să utilizeze «în mod disciplinat banii publici».

Totodată, organizația Promo-LEX i-a solicitat lui Tofan să includă în programul viitorului Guvern un capitol separat dedicat reintegrării țării și situației drepturilor omului în regiunea transnistreană.


«Avem întrebări» cu Viorel Furdui

Autoritățile încearcă să accelereze reforma administrativ-teritorială.

Despre modul în care aceasta este privită în teritoriu, dacă sunt primăriile supuse presiunilor și care sunt problemele reformei — în noua ediție a proiectului «Avem întrebări», intitulată «Vor dispărea satele Moldovei?».

Invitatul emisiunii este directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui.


Drona căzută în Moldova: MAE și Oleg Ozerov

Ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe după incidentul cu drona prăbușită în apropierea satului Copanca.

Diplomatului i-a fost înmânată o notă de protest.

În replică, Ozerov a declarat că este prea devreme pentru a afirma că este vorba despre o dronă rusească și a întrebat: «Dacă drona a căzut, atunci unde este craterul?».


Un nou scandal cu PAS

Vicepreședintele organizației de tineret a PAS, Bogdan Zgherea, care încă nu și-a finalizat studiile universitare, primea în cadrul Ministerului Culturii un salariu anual de aproximativ 300 de mii de lei.

Potrivit informațiilor apărute în presă, acesta a fost angajat încă din perioada în care era elev.

După publicarea acestor informații, Ministerul Culturii a anunțat rezilierea contractului de muncă cu Zgherea.


Drepturile pasagerilor curselor de autobuz

În Republica Moldova este pregătit un nou regulament privind drepturile pasagerilor transportului rutier, inspirat din legislația Uniunii Europene.

Despre situațiile în care pasagerii vor putea solicita rambursarea costului biletului și o compensație suplimentară de 50%, când vor avea dreptul la hrană și cazare gratuite și cum va funcționa noul mecanism de depunere a reclamațiilor — în articolul «Compensații pentru întârzierea cursei, hrană și cazare gratuite».


Pe scurt

Consilierul municipal Chișinău din partea MAN, Ion Onța, a fost reținut într-un dosar de escrocherie. Reprezentanții MAN au declarat că nu vor comenta cazul până la clarificarea tuturor circumstanțelor.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat că a dejucat un atac cu drone în regiunea Moscova, care, potrivit serviciului rus, ar fi fost pregătit de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), cu participarea a doi cetățeni ai Republicii Moldova și a rapperului ucrainean Kyivstoner.

În Republica Moldova a fost prezentat «Ghidul cumpărătorului», un manual care îi va ajuta pe cetățeni să verifice actele unui apartament sau ale unei case înainte de cumpărare și să evite fraudele.

Expertiza medico-legală repetată în dosarul Ludmilei Vartic a fost finalizată. Comisia formată din șase experți a concluzionat că femeia a decedat în urma traumatismelor suferite «în urma unei căderi de la înălțime».


Povestea refugiatului din Valea Trandafirilor

La Chișinău, Vladimir Pleșanov, un refugiat ucrainean în vârstă de 64 de ani, locuiește de câteva luni într-un cort din parcul Valea Trandafirilor, împreună cu câinele său, Lesia.

Bărbatul refuză ajutorul oferit de autorități deoarece, pentru a beneficia de acesta, ar trebui să se despartă de câine.

Mai multe detalii — în reportajul video «Povestea lui Vladimir din Donețk și a câinelui său».


Agenda zilei, 15 iulie:

  • 09:00 — Ședința Consiliului Superior al Procurorilor.
  • 10:45 — Conferință de presă susținută de un deputat al PSRM.
  • 15:00 — Ședința Guvernului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: