NM espresso

NM Espresso: cum îl va urmări Platon pe Plahotniuc, e posibilă ieșirea din Moldova și cum a ars Moldexpo

Igor Svitrov
| 27 mai, 2020
08:24

Cifre despre coronavirus

În ultimele 24 de ore, în Moldova:

– 158 de cazuri noi de coronavirus (s-au efectuat 1118 teste).

– 19 lucrători medicali contaminați.

– 66 de cazuri noi – în Chișinău.

– 82 de persoane au fost externate din spitale după ce s-au vindecat de COVID.

– 6 persoane au decedat din cauza complicațiilor provocate de COVID (printre ele – un chirurg de la Spitalul „Sfânta Treime”).

De la începutul epidemiei, în Moldova:

– 7305 persoane s-au îmbolnăvit de coronavirus.

– 3884 de persoane s-au vindecat.

– 267 de persoane au decedat din cauza complicațiilor provocate de COVID.

– 3154 de pacienți continuă tratamentul.

Cu aceste cifre, Moldova a intrat în top-20 de țări cu cel mai înalt nivel al mortalității din cauza coronavirusului. În acest sens, țara noastră a depășit vecinii – România, Ucraina și Rusia.

Incendiul de la Moldexpo

Un incendiu a izbucnit la 26 mai în unul dintre pavilioanele Centrului Moldexpo. Focul a izbucnit în clădirea „Casa Modernă” de pe teritoriul centrului expozițional. La locul incidentului au venit 12 echipaje ale pompierilor. Incendiul a fost localizat. Informații despre victime nu sunt. Un reportaj NM de la locul incendiului și despre modul în care acesta a fost stins, puteți urmări aici.

Trenurile, autocarele, avioanele

Autoritățile Moldovei au anunțat despre reluarea curselor internaționale cu autocarele și trenurile. Situația însă nu este chiar atât de simplă. Frontierele României și ale Ucrainei încă sunt închise, așa că reluarea curselor internaționale de către Moldova este deocamdată doar o formalitate. Și, apropo, nimeni n-a anulat carantina obligatorie de 14 zile la revenirea în Moldova din călătoriile în străinătate.

Iar despre reluarea traficului aerian, de exemplu, nu se aude chiar nimic. În schimb, Air Moldova și Fly One vor organiza pentru cetățenii Moldovei 19 curse charter, de la 29 mai până la 16 iunie – din Marea Britanie, Rusia, Irlanda, Franța, Israel și Italia.

Platon pornește la vânătoare

Veaceslav Platon, care își ispășește pedeapsa de 25 de ani de detenție pentru câteva dosare, inclusiv cel despre „furtul miliardului”, intenționează în timpul apropiat să iasă la libertate. Într-un interviu pe care l-a acordat Nataliei Morari în închisoare, el a povestit, de ce trebuie să fie eliberat, cum îl va urmări pe Plahotniuc („… când în toată lumea îi vor fi sechestrate activele, când va fi închis în America și fiecare țară se va certa pentru dreptul de a-i înainta acuzațiile, când va fi împroșcat cu procese, activele sale vor fi înghețate, iar el se va chinui să plătească avocaților…”), cum sistemul construit de Plahotniuc continuă și astăzi să se opună transformărilor din Moldova și despre multe altele.

Restaurantele, cafenelele, carantina și protestul

Restaurantele și cafenelele din Moldova vor rămâne închise până la 15 iunie. Premierul Chicu a motivat acest lucru prin recomandările medicilor și ale specialiștilor OMS.

Iar la Chișinău, zeci de oameni au participat la protestul de lângă piața Calea Basarabiei. Comercianții și proprietarii gheretelor susțin că ei sunt forțați să plătească arenda pentru lunile în care piața nu a funcționat.

Stranietățile justiției

Anatol Pahopol, magistrat al Curții de Apel, a intrat la 26 mai în componența Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Și imediat a devenit conducătorul acestuia, ce-i drept, temporar. Unii membri ai CSM consideră că Pahopol „nu are dreptul moral” să fie în componența CSM. Iar opoziția chiar a găsit aici urma lui Dodon și a socialiștilor.

CEDO și dreptatea

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a obligat autoritățile Moldovei să plătească 15 mii de euro unui locuitor din Chișinău, persoană cu dizabilități psiho-sociale care, în anul 2012, când era minor, a fost arestat pentru patru luni. În închisoare, minorul a fost bătut și violat, însă conducerea penitenciarului a refuzat să investigheze cazul.

Ce va fi astăzi, 27 mai:

– Primăria de Chișinău și Ministerul Educației vor semna un memorandum de cooperare. Scopul documentului este de a asigura posibilitatea obținerii studiilor la distanță.

– Va avea loc concertul online Live for Life.

Știri similare

Viață

Administratorul „Car Vertical” – reținut. Canalul de Telegram, care a postat ilegal peste 1900 de imagini cu fete goale, a fost închis (VIDEO)

Viață

Mai multe alternative pentru moldovenii care suferă de depresie, anxietate și inflamații: ce medicamente noi au ajuns în farmacii și cine le poate folosi

Politică

Maia Sandu, la 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România: „Cine știe care era soarta noastră azi dacă nu se înfăptuia?”

| 27 martie, 2026
13:14

Republica Moldova marchează, pe 27 martie, 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România, iar conducerea țării a transmis mesaje în care a subliniat despre importanța istorică și simbolică a acestui eveniment pentru identitatea națională și parcursul european. Președinta Maia Sandu a declarat că Unirea din 1918 a reprezentat „o reîntoarcere vitală în familie”, după o perioadă îndelungată de ocupație a Imperiului Rus, care a încercat să șteargă identitatea și limba populației dintre Prut și Nistru.

„Cine știe care era soarta noastră azi dacă nu se înfăptuia acel act istoric? Adevărul istoric trebuie știut și rostit: pasul curajos de acum 108 ani a dat neamului nostru puterea de a rezista identitar în fața ocupației sovietice ulterioare, de a-și duce mai departe tradițiile, limba română, de a-și cere locul binemeritat ca parte a lumii libere”, a menționat șefa statului.

Președinta a evidențiat că chiar dacă Republica Moldova și România sunt deja state separate, Bucureștiul a acordat sprijin constant țării noastre.

„Chiar dacă timpurile vitrege ne-au despărțit, România ne este aproape, cu grijă și sprijin constant. Cu România la braț, vom reuși să îndeplinim dezideratul generației noastre – să revenim în familia europeană, să ne modernizăm și să ne protejăm democrația și pacea”, a adăugat Maia Sandu.

La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat Unirea drept „un act de voință națională” și un reper al demnității și aspirațiilor comune. Acesta a remarcat sprijinul oferit de România în momente dificile, inclusiv în timpul pandemiei, în contextul războiului din regiune și al crizelor energetice.

„În ultimii ani, fiecare dintre noi a simțit sprijinul constant al României. România ne-a fost alături în timpul pandemiei, ne este alături de mai bine de patru ani, de când avem război la hotar, ne sprijină atunci când suntem lăsați în frig și în beznă, ne susține în parcursul nostru european și a intervenit prompt în ajutor zilele trecute, când râul Nistru a fost poluat în urma agresiunii ruse. Cel mai bun mod de a onora acel moment istoric este să întărim legăturile dintre oamenii de pe ambele maluri ale Prutului. Și asta facem!”, a precizat speakerul.

Mesaj a transmis și prim-ministrul Alexandru Munteanu, care a subliniat că apropierea dintre cele două state este vizibilă prin proiecte concrete, de la infrastructură la cooperare economică și sprijin pentru integrarea europeană.

„România rămâne cel mai statornic și de încredere partener al Republicii Moldova. Vorbim aceeași limbă, împărtășim aceleași valori și tradiții și construim împreună un viitor în pace și prosperitate. Cea mai înălțătoare formă de a onora Ziua Unirii Basarabiei cu România este să continuăm munca începută: să fortificăm relațiile noastre economice, să asigurăm independența energetică a țării și să ne asigurăm că viitorul copiilor noștri este unul al libertății, într-o familie europeană unită”, a declarat Munteanu.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!