Texte

NM Espresso: de ce Bregovic nu a fost lăsat să vină în Moldova, încotro a plecat Sandu și ce-i nemulțumește pe fermieri

Igor Cornilov
| 22 august, 2023
08:20

Ce s-a întâmplat cu Bregovic?

Internetul a luat foc din cauza știrii despre faptul că celebrul artist sârb Goran Bregovic nu a fost lăsat să vină în Moldova, pentru a participa la festivalul «Gustar». Poliția de Frontieră a precizat că interdicția a fost aplicată încă în anul 2022, iar organizatorii ar fi fost informați despre acest lucru.

MAE-ul Serbiei a cerut explicații de la autoritățile moldovenești și a menționat că interdicția respectivă nu corespunde «relațiilor tradiționale de prietenie dintre Serbia și Moldova» și că decizia Chișinăului «a provocat o reacție extrem de negativă în societatea sârbă».

Ministrul Afacerilor Interne Adrian Efros a comentat incidentul și a menționat că interdicția a fost aplicată din cauza viziunilor proruse ale artistului Goran Bregovic, care «a susținut anexarea Ucrainei de către Rusia» (referindu-se probabil la peninsula Crimeea). Acesta a adăugat că au fost și alte motive pentru interzicerea intrării în Moldova.

Maia Sandu a plecat în Grecia

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și omologul său ucrainean Vladimir Zelenski se află într-o vizită de lucru la Atena. Cei doi șefi de stat au fost invitați de prim-ministrul Republicii Elene, Kyriákos Mitsotákis. Liderii de la Chișinău și Kiev vor participa la o reuniune de lucru a șefilor de stat și de guvern din Sud-Estul Europei și Balcanii de Vest, organizată de premierul Mitsotákis.

La conferința susținută împreună cu Vladimir Zelenski, premierul elen a declarat că Grecia este gata să se alăture procesului de refacere a Ucrainei «cu accent pe Odesa».

Ce-i nemulțumește pe fermieri?

Premierul Dorin Recean a anunțat că Guvernul a alocat 200 mln lei din fondul de rezervă pentru susținerea agricultorilor: «Agricultura beneficiază de subsidiere masivă de peste 1 miliard 700 mii de lei anual și noi ne dorim ca gradual agricultura să devină tot mai tehnologizată și mai puțin vulnerabilă la diferite probleme care vin din exterior. Efortul enorm pe care îl depunem astăzi și care l-am depus și anterior trebuie să ajute fermierii să depășească dificultățile financiare care le au astăzi», a menționat premierul Dorin Recean, la începutul ședinței de Guvern.

«Eu sper că fermierii apreciază faptul că toată societatea îi ajută să depășească aceste probleme», a menționat șeful Guvernului, adăugând că «banii sunt ai întregii societăți».

În replică, președintele Asociației «Forțe Fermierilor» Alexandru Slusari a acuzat Guvernul de populism. Acesta a amintit despre faptul că în UE fermierii primesc de la €300 la €674 per hectar de cereale.

Lupta cu corupție, la un nou nivel

Centrul Național Anticorupție a anunțat despre semnarea unui memorandum cu Ucraina. Acesta va permite schimbul de informații și împărtășirea experienței între cele două instituții.

Catastrofă ecologică în vecinătate

Ministrul ucrainean al Ecologiei Ruslan Streleț a vorbit într-un interviu despre catastrofa din Marea Neagră: din cauza războiului au murit circa 1000 de delfini. Mamiferele pier nu doar în Ucraina, ci și în România, Bulgaria și Turcia. Distrugerea barajului de la Kakhovka a dus la faptul că în Marea Neagră și în delta Niprului au ajuns circa 15 miliarde de metri cubi de apă dulce, ceea ce a provocat desalinizare, a dezechilibrat ecosistemul și a afectat grav viața faunei maritime.

Ce a arătat auditul Procuraturii Generale?

Curtea de Conturi a prezentat raportul privind auditul Procuraturii Generale pentru perioada 2018-2022. În timpul verificărilor au fost depistate încălcări ce țin de achiziția licențelor pentru utilizarea programelor de asigurare și dezvoltare a sistemelor electronice pentru evidența dosarelor penale (e-Dosar). Pentru licențe Microsoft s-a cheltuit 21,5 mln lei, o parte dintre care în van, întrucât nu a fost stabilit numărul exact de computere. Auditorii au menționat suspiciuni de fraudă.

De asemenea, în anul 2006, pentru Procuratura Generală a fost cumpărat un imobil pe adresa Alexandru cel Bun, 100, care de 15 ani nu este utilizat. Cu toate acestea, pentru reparații au fost cheltuite 26,2 mln lei.

Știri regionale

Tiraspolul a criticat faptul că în documentele oficiale ale Moldovei va fi utilizată sintagma «regiune transnistreană» în loc de «Transnistria». Potrivit autorităților nerecunoscute din stânga Nistrului, decizia «încalcă principiile de liber schimb și acordurile internaționale privind procesul de negocieri».

Bașcanul Găgăuziei Evghenia Guțul a anunțat că a prezentat Adunării Populare un nou Executiv. Ea nu a publicat lista de nume, însă aceasta a ajuns totuși pe internet.

Ajutor pentru Moldova

Cu suportul UE și PNUD Moldova, circa 50 de mii de familii vulnerabile vor primi vouchere pentru electrocasnice noi și eficiente energetice. Voucherele vor acoperi 80% din costul aparatelor (frigidere, aragaz electric, mașină de spălat rufe). De asemenea, vor fi oferite și vouchere gratuite pentru becuri LED. Valoarea totală a proiectului se ridică la $5,8 mln.

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a anunțat că tinerii veterinari care vor alege să lucreze în orașe și sate (comune), cu excepția orașelor Chișinău și Bălți, vor beneficia de facilități. Aceștia vor primi o indemnizație unică în mărime de 15 salarii medii — 175 mii lei și alte compensații pentru locuință și servicii comunale.

COVID-ul dă de știre

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a anunțat că, de la începutul lunii august, numărul de infectări cu coronavirus a crescutde 2,16 ori — până la 54 de oameni pe săptămână. A crescut numărul de îmbolnăviri și în România.

Ce ne așteaptă pe 22 august?

09:00 ședința Consiliului Superior al Procurorilor
14:00 ședința Comisiei Electorale Centrale

NM espresso, top, экология

Știri similare

Politică

Ministru: Un embargou al Ucrainei asupra vinurilor moldovenești ar provoca pierderi de $35 mln

Viață

Lecții online la Chișinău, dar cu excepții. Două instituții au organizat ore cu prezență fizică, în ciuda dispoziției Direcției Educație

Viață

„Există o grabă, trebuie să fie un proces mai lung”. Directorul executiv CALM critică reforma administrației publice locale

Mihaela Conovali
| 18 februarie, 2026
11:14

O reformă este necesară, însă, în acest proces, trebuie să mergem treptat. În prezent, în procesul de reformă a administrației publice locale există o anumită grabă. Declarațiile au fost făcute de directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, la ediția din 17 februarie a emisiunii Rezoomat de la RealitateaTV. Potrivit lui Furdui, în Moldova deseori se vine cu comparații cu diferite țări, însă acestea mai întâi și-au rezolvat problemele legate de apă, canalizare, infrastructură. „La noi punem căruța înaintea cailor”, a declarat Furdui.

„O reformă este necesară, cu siguranță. Întrebarea principală, în cazul dat, este: în ce direcție o luăm, cum facem reforma aceasta ca, cu adevărat, să ajungem la un model care să fie, în primul rând, agreat de marea majoritate, care să nu genereze tulburări, dezechilibre, un haos administrativ? Să fie o reformă care să nu aducă înrăutățirea situației cetățenilor”, a declarat Furdui.

Potrivit lui Furdui, „este foarte bine că secretarul general, Guvernul, a început consultări prealabile, cum motivează dumnealor, în vederea elaborării unui concept”. „Admitem că va fi prezentat acest concept, cum ni se promite, în luna martie. Va exista timp pentru a fi consultat serios? Sunt întrebări, pentru că noi vedem că există o anumită grabă. Există un calendar că până în iunie trebuie finalizat, practic, procesul”, a menționat el.

Directorul executiv al CALM a spus că, în acest proces, trebuie „să mergem treptat”, să fie „un proces mai lung, mai clar, mai explicativ pentru cetățeni”. „Primul mit că: UE ne cere nouă reforma administrativ-teritorială. Cel mai mare neadevăr. (…) Pentru că, la nivelul UE, reforma administrației și modul cum e organizată administrația publică, inclusiv teritorială, nu este în competența UE. (…) Mi se pare că e un mit foarte periculos, pentru că, în cazul când apar probleme, cei care pedalează pe ideea că UE ne impune nouă această reformă și noi trebuie, în grabă, să o facem, e o mare greșeală strategică. (…) Ulterior, insuccesul sau anumite probleme legate de această reformă vor fi pur și simplu asociate cu UE. Vă închipuiți cum asta, mai departe, o să influențeze atitudinea oamenilor asupra acestui proces?”, a adăugat Furdui.

Furdui a mai spus că „la noi, deseori, se vine cu comparații cu diferite țări”. „Se dă exemplu, deseori, a Estoniei. (…) Dar, stă știe lumea că, înainte ca ei să facă reformele, au parcurs o etapă destul de lungă de timp. Nu într-un an au făcut-o, nu în doi ani. Doi, au primit cel puțin 20 de miliarde numai din partea Uniunii Europene, plus la asta cam tot atât au primit de la prietenii lor din Țările Nordice. Au rezolvat, în mare parte, problemele legate de apă, canalizare, infrastructură. După asta, au ajuns la concluzia aceasta. (…) La noi punem căruța înaintea cailor. Noi, înainte ca să creăm niște servicii minime/elementare, noi zicem invers: dintâi facem reforme și, după asta, o să fericim oamenii”, a declarat Furdui.

***

Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Secretarul general al Executivului, Alexei Buzu, a declarat că procesul se va desfășura în patru etape, prima fiind dedicată consultărilor publice. Acesta a spus că „e normal să existe îngrijorări” și că „de aceea, este atât de important să facem aceste schimbări împreună”. Conceptul urmează să fie prezentat către începutul lunii martie, iar implementarea s-ar putea produce toamna.

Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

Reamintim, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat recent la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova – trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.