Дарья Слободчикова / NewsMaker

NM Espresso: despre blocul lui Usatîi, prețurile la benzină, imunizarea cu Sputnik și pașapoartele-COVID

Alegeri

Pregătirile pentru alegerile parlamentare anticipate din Moldova sunt în toi. Acestea se vor desfășura la 11 iulie. Renato Usatîi, liderul «Partidului Nostru», a anunțat despre crearea unui bloc electoral. În ce privește denumirea blocului — nu au stat prea mult pe gânduri: l-au numit «Renato Usatîi». Iar pe lângă partidul lui Usatîi, din bloc va mai face parte «Patria», partid pe listele căruia Usatîi a încercat deja să participe la alegerile din anul 2014.

La aceste alegeri ar putea fi și alte surprize. Și pe eșichierul politic stâng, și pe cel drept, vor apărea blocuri electorale. Unul dintre acestea este pregătit de Partidul Socialiștilor. Și Ion Ceban, primarul capitalei, ar putea participa la aceste alegeri cu un partid independent. Despre toate configurațiile partidelor — secrete și evidente — citiți în articolul nostru «Блок слева, PAS справа. Как молдавские партии пойдут на досрочные выборы» («Bloc din stânga, PAS din dreapta. Cum vor merge partidele din Moldova la alegerile anticipate»).

Ilan Șor, liderul fugar al partidului care îi poartă numele, ar putea reveni în Moldova pentru a participa în campania electorală. Cel puțin așa a spus Marina Tauber. În ultimul timp, Șor «apărea» în fața locuitorilor Moldovei doar prin videoconferințe și holograme.

Iar Andrei Spânu, secretarul general al președinției, a degrevat din funcție pentru a participa în campania electorală a PAS.

COVID

126 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat în Moldova în ultimele 24 de ore. Alte 19 persoane au decedat din cauza COVID.

În general, pe parcursul ultimelor câteva săptămâni, la Chișinău, la fel ca și în toată țara, se reduce numărul de cazuri de contaminări cu coronavirus. Însă e prematur să ne relaxăm: cei de la primăria Chișinău avertizează că nivelul de pericol epidemiologic rămâne înalt.

Iar situația epidemiologică de pe cele două maluri ale Nistrului a fost discutată marți, în cadrul întrevederii dintre președintele Maia Sandu și Claus Neukirch, șeful Misiunii OSCE în Moldova. Aceștia au mai discutat despre respectarea drepturilor omului în Transnistria și problemele de securitate în țară și în regiune.

Vaccinare

Peste 18 mii de persoane din Moldova s-au vaccinat deja complet împotriva coronavirusului. De la începutul imunizării, în țara noastră s-au folosit peste 150 384 de doze de vaccin împotriva coronavirusului.

Ion Ceban, primarul municipiului Chișinău, insistă asupra faptului ca în capitală să se treacă la imunizarea generală anti-COVID. Cei de la Ministerul Sănătății sunt sceptici față de propunerea primarului: pentru imunizarea generală încă nu sunt suficiente vaccinuri.

Apropo, începând cu 4 mai, în Moldova a fost lansată imunizarea cu vaccinul rusesc împotriva coronavirusului Sputnik V. În centrele de vaccinare au fost livrate deja 39 900 de doze din vaccinul rusesc.

Iar în România, s-a ajuns mai departe în ce privește imunizarea: de la 7 mai, în această țară va începe vaccinarea generală fără programare. Din această zi, toți doritorii de a se imuniza o pot face în centrele de vaccinare din toată țara.

Și încă ceva despre știrile «vaccinurilor». În UE a fost inițiată verificarea vaccinului chinezesc împotriva coronavirusului Sinovac.

Turism

Miniștrii turismului din țările G20 au aprobat implementarea pașapoartelor-COVID. Este vorba despre niște certificate speciale pentru cei care s-au imunizat împotriva COVID-19. Se presupune că acestea vor permite să fie deschise hotarele și să fie reluată posibilitatea de a călători.

Și în România privesc cu optimism spre viitorul turistic. De la 1 iunie, în această țară ar putea fi anulate anumite restricții dacă numărul cetățenilor imunizați va atinge cifra de 5 milioane. Astfel, restaurantelor și hotelurilor ar putea să le fie permis să nu restricționeze numărul vizitatorilor.

În schimb, în altă direcție turistică ce se bucură de popularitate — Turcia — deocamdată este cu totul altfel: a fost înăsprită carantina din cauza epidemiei de coronavirus. De la 7 mai, în magazine vor fi comercializate doar produse alimentare de primă necesitate și mijloace de igienă.

Benzină

Și iarăși nu e liniște pe piața produselor petroliere din Moldova. Partidul DA cere inițierea audierilor conducerii ANRE și a Consiliului Concurenței din cauza majorării prețurilor la combustibil.

Cine și cum subminează piața produselor petroliere din Moldova? Cine a implicat în acest caz președintele și ar putea fi evitat un colaps? Toate detaliile — în articolul nostru «Бензин, закон и Майя Санду» («Benzina, legea și Maia Sandu»).

* * *

În aceste zile de odihnă prelungite, noi am marcat Ziua libertății presei. Cu această ocazie, am decis să reamintim, care a fost situația presei din Moldova anul trecut. Un argument că situația nu este una prea bună îl constituie titlul articolului «Не е*и мне мозг». Как в Молдове запугивают и оскорбляют журналистов» («Nu-mi f**e capul». Cum sunt intimidați și jigniți jurnaliștii din Moldova»).

Și despre ceea ce va fi astăzi, 5 mai

  • Va avea loc lansarea oficială a Zilelor Europei în Moldova — 2021
  • Ministerul Sănătății va comunica despre procesul de imunizare în Moldova
  • la Judecătoria sectorului Ciocana va avea loc ședința în dosarul despre proprietatea edificiilor «Casa de Modă» și ASITO (Veaceslav Platon pretinde la acestea)
  • Se va desfășura ședința CEC

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

„Un pas înapoi în relația Chișinău-Comrat” vs „o decizie absolut necesară”: reacții la decizia Curții Constituționale privind Găgăuzia

„Decizia Curții Constituționale era previzibilă”, „o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze”, „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză”, „un pas înapoi în relațiile dintre Chișinău și Comrat” sau „o decizie absolut necesară” – sunt câteva dintre reacțiile la hotărârea din 9 iulie prin care Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile ce permiteau Adunării Populare a Găgăuziei să formeze organul electoral local și să participe la aprobarea subdiviziunilor teritoriale ale poliției, Serviciului de Informații și Securitate și Direcției Justiției din Găgăuzia. Unele reacții au inclus acuzații la adresa partidului de guvernare, iar NewsMaker a solicitat comentarii. Vă prezentăm o sinteză a reacțiilor apărute după decizia Curții.

Lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a declarat că „PAS distruge Găgăuzia și dezbină Republica Moldova”. „Pentru a-și atinge obiectivele politice, este gata să umilească un întreg popor și să anuleze peste 30 de ani de dialog dintre Chișinău și Comrat”, a adăugat Vlah, în contextul deciziei Curții Constituționale.

Doctorul în drept și conferențiar la Universitatea de Stat din Comrat, Igor Ianac, a declarat că „decizia Curții Constituționale, bazată pe principiul unității materiei constituțional-juridice, era previzibilă”. „Totuși, rolul nostru acum este să oferim o evaluare riguros fundamentată științific tuturor acțiunilor și deciziilor care au precedat acest rezultat. Dreptul nu tolerează improvizația. Analiza critică a parcursului legislativ este singura cale spre o autonomie responsabilă și stabilă”, a adăugat acesta.

Partidul Socialiștilor a declarat că „decizia Curții Constituționale reprezintă o lovitură la adresa fundamentelor autonomiei găgăuze și ale statalității Republicii Moldova”. „Sub pretextul „armonizării legislației cu Constituția”, autoritățile Republicii Moldova privează în mod sistematic poporul găgăuz de dreptul la o autoadministrare reală. (…) Actualul regim de guvernare a ales definitiv calea construirii unui „stat unitar” în cel mai negativ sens al acestui concept, în care drepturile regiunilor sunt ignorate, iar orice opinie diferită este suprimată prin intermediul instituțiilor politice obediente. (…) Vom utiliza toate mijloacele legale parlamentare și politice de care dispunem pentru a împiedica punerea în aplicare a acestor inițiative antistatale”, a adăugat partidul.

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, „Curtea Constituțională a pronunțat una dintre cele mai importante hotărâri din ultimii ani”. „Curtea nu a limitat autonomia găgăuză și nici nu i-a restrâns competențele legitime. Ea a reafirmat un principiu fundamental al oricărui stat unitar: Autonomia poate administra propriile interese, dar nu poate controla instituțiile prin care statul își exercită suveranitatea – acesta este, de fapt, argumentul central al hotărârii”, a comunicat Tănase.

Deputata comunistă, Diana Caraman, a spus că „decizia Curții Constituționale care limitează competențele Găgăuziei provoacă o îngrijorare serioasă și condamnare”. „Este vorba nu doar despre anumite proceduri, ci despre garanțiile statutului juridic special și principiile relațiilor dintre centru și autonomie. Orice modificare a echilibrului existent al competențelor trebuie să consolideze statul, și nu să creeze noi linii de tensiune. Respectarea statutului Găgăuziei, dialogul și respectarea strictă a legii reprezintă condiții necesare pentru unitatea RM”, a adăugat aceasta.

Partidul Liberal a declarat că salută decizia Curții Constituționale. „Era absolut necesară pentru a reafirma unul dintre principiile fundamentale ale statului și pentru a restabili claritatea juridică. Autonomia acordată UTA Găgăuzia, cel puțin la nivel declarativ, a avut ca scop protejarea și promovarea culturii, limbii și tradițiilor găgăuze, nu subminarea suveranității Republicii Moldova și nici transformarea regiunii într-un factor de destabilizare. (…) Curtea Constituțională a confirmat că autonomia nu poate depăși limitele stabilite de Constituție și de lege, iar competențele autorităților din regiune nu pot intra în conflict cu cele ale instituțiilor centrale”, a comunicat partidul.

Fostul deputat, Petru Vlah, a spus că „decizia de astăzi a Curții Constituţionale, care a declarat neconstituționale prevederile din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (…) era previzibilă”. „Cred că decizia Curții Constituţionale este mai degrabă un pas înapoi decât un pas înainte în relațiile dintre Chișinău și Comrat”, a mai spus acesta.

Fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, în prezent – deputat „Alternativa”, a declarat că „timp de peste treizeci de ani, soluționarea pașnică a conflictului din sudul țării și crearea autonomiei Găgăuze au fost considerate una dintre puținele realizări incontestabile ale Republicii Moldova”. „Autonomia găgăuză a devenit un element fundamental și un simbol al statalității Republicii Moldova. Ea trebuia să devină modelul pentru soluționarea conflictului transnistrean. Nu cred că restrângerea competențelor Găgăuziei va consolida statalitatea Republicii Moldova sau va fi în concordanță cu principiile integrării europene a țării noastre. Dar cel mai grav e că acesta este un semnal extrem de negativ pentru Transnistria”, a spus acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: