Parlamentul Republicii Moldova

NM Espresso: Despre „prima sută de metri” a Guvernului Munteanu, „prelungirea” poleiului pentru weekend și propriul messenger în Transnistria

100 de zile ale Guvernului Munteanu

Guvernul condus de Alexandru Munteanu va depăși pe 8 februarie pragul simbolic al „primelor 100 de zile” de activitate. Însă, premierul a refuzat să prezinte un bilanț al „primei o sută de metri”, calificând această tradiție drept depășită. NM a decis să nu renunțe la tradiție și să analizeze prin ce s-a remarcat Guvernul Munteanu în aceste 100 de zile și de ce experții îl consideră „temporar”. Mai multe despre aceasta, în materialul „Ca ariciul în ceață”.

În plus, am decis să-i întrebăm pe trecătorii din Chișinău dacă știu cine este Alexandru Munteanu și ce cunosc despre activitatea Guvernului său. Detalii — în videoreportajul „Guvernul Munteanu la o sută de zile. Ce știu oamenii despre premier?”.

Justiția din Moldova: sondaj

Corupția rămâne principala problemă a justiției moldovenești, consideră 57% dintre participanții la un sondaj recent realizat de IPRE. Totodată, 85% dintre respondenți numesc reforma justiției condiția-cheie pentru aderarea la UE, iar drept pași prioritari ai Guvernului Munteanu indică înăsprirea luptei împotriva mitei și pedepse reale în dosarele de rezonanță.

Și din nou polei

Între timp, Moldova revine la vreme severă de polei. Traseele, potrivit datelor MAI, sunt acoperite cu gheață, dar „în general practicabile”. Totodată, accesul în țară a transportului de mare tonaj a fost interzis temporar, iar poliția și salvatorii au evacuat zeci de mașini blocate. Serviciul 112 a recepționat într-o singură zi peste 3 mii de apeluri, inclusiv aproximativ 170 de solicitări din cauza căzăturilor. În plus, intemperiile au lăsat fără energie electrică mai mult de 30 de localități.

Aeroportul Internațional Chișinău informează că din cauza vremii nefavorabile, mai multe curse aeriene au întârziat.

Potrivit prognozelor meteorologilor, poleiul pe drumuri se va menține în următoarele trei zile; sunt așteptate, de asemenea, ninsori cu ploaie. Codul galben de pericol din cauza poleiului și a gheții a fost prelungit până pe 9 februarie.

Dronă în raionul Drochia

În Moldova a fost descoperită încă o dronă prăbușită, de data asta în apropierea satului Sofia, raionul Drochia. La fața locului au ajuns serviciile speciale, iar zona periculoasă a fost izolată.

Ministerul Afacerilor Externe al Moldovei a calificat incidentul drept „o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a statului”, menționând că asemenea incidente reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale.

Transnistria: messenger, cărbune, școli

În Transnistria a fost creat un messenger local, IDC Matrix. Autoritățile îl promovează intens, îndemnând funcționarii să renunțe la „aplicațiile de import” și să treacă la „sistemul transnistrean autohton”. Jurnaliștii au constatat, între timp, că corespondența în noul messenger nu este securizată.

Centrala electrică de la Cuciurgan a trecut pe cărbune, fapt care a dus la sistarea activității combinatului „Tirotex” și a Uzinei de ciment din Rîbnița. Potrivit presei, restricțiile privind consumul de gaz sunt legate de întârzierea plăților Rusiei pentru gazul destinat Transnistriei. Tiraspolul dă asigurări că „săptămâna viitoare nu se așteaptă deficit de gaze”.

În regiune crește, de asemenea, îngrijorarea din cauza unei serii de alerte false cu bombă la școli și grădinițe. Situația s-a agravat după ce în chat-urile părinților au început să circule mesaje despre presupuse atacuri pregătite asupra instituțiilor de învățământ.

Dosarul Stoianoglo și Platon

Veaceslav Platon, audiat prin videoconferință în calitate de martor în procesul privind dosarul fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, s-a plâns că nu i s-a permis să explice „cum a fost pregătită operațiunea de înlăturare a procurorului general”. Platon, împotriva căruia în Moldova sunt intentate mai multe dosare penale, a declarat de asemenea că „fiecare cuvânt din rechizitoriu este o minciună și un exemplu de prostie umană”.

Sandu și emisarii speciali

Președinta Maia Sandu a explicat într-o emisiune televizată ce atribuții au emisarii speciali ai președintelui, fostul premier Dorin Recean și fostul ministru de Externe Nicu Popescu. Potrivit Maiei Sandu, aceștia lucrează fără salariu și fără birouri, ajutând autoritățile să facă față războiului hibrid. Sandu a precizat că apelează la ei „doar atunci când are nevoie de sfaturile lor”.

Cursă Chișinău–Vilnius

Între Chișinău și Vilnius va fi lansată o cursă aeriană directă. Anunțând deschiderea noii rute, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a spus că „nu este o glumă”.

Drepturile omului: proiect NM

NewsMaker continuă proiectul comun cu „Ambasada Drepturilor Omului”, dedicat diversității și coeziunii sociale în Moldova. În noul material, expertul în drepturile omului Veaceslav Balan explică ce înseamnă cu adevărat „discriminarea”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: