segodnya.ua

NM Espresso: despre o eventuală criză energetică, vizita la Moscova și despre ceea ce se pregătește în Găgăuzia

Reținerea lui Stoianoglo: reacții

Procurorul Victor Furtună, care gestionează dosarul procurorului general destituit Alexandr Stoianoglo, a cerut ca acesta să fie plasat în arest preventiv pentru 30 de zile.

Reținerea lui Stoianoglo a provocat reacții controversate. Astfel, fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor a anunțat că boicotează ședința parlamentului. Deputații PSRM și PCRM consideră că acesta este un dosar penal la comandă, care vorbește despre încercarea guvernării actuale de a instaura dictatură în țară.

Iar la Comrat, a doua zi consecutiv, se desfășoară un miting în susținerea procurorului general destituit din funcție. La această acțiune participă și deputați și ex-deputați ai Adunării Populare a Găgăuziei. Aceștia îndeamnă oamenii să meargă la Chișinău la 10 octombrie ca să ceară eliberarea lui Stoianoglo.

La rândul său, bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah a numit reținerea lui Stoianoglo „presiune directă asupra acestuia și încercare de a-l impune să tacă”.

Criza energetică

De la 11 octombrie, Centrala termoelectrică de la Cuciurgan ar putea să reducă furnizarea de energie electrică în Moldova din dreapta Nistrului. Despre aceasta se menționează într-o scrisoare pe care întreprinderea respectivă o expediază deja companiilor energetice. În scrisoare se spune că din cauza că nu este reglementată situația privind asigurarea a transportării în volum deplin a gazelor naturale rusești prin Ucraina, sunt reduse livrările de gaze către Centrala termoelectrică de la Cuciurgan.

 „Moldovagaz” a îndemnat recent consumatorii să reducă consumul de gaze. Cei din cadrul companiei au menționat că din cauza că acordul cu „Gazprom” a fost prelungit cu doar câteva ore înainte de a expira, concernul rus nu a avut temei pentru rezervarea capacităților necesare pentru a transporta gazele naturale prin sistemul de transportare a gazelor din Ucraina către consumatorii din Moldova pentru luna octombrie.

În vizită în Rusia

Două delegații oficiale din Moldova au plecat concomitent în Rusia. Vicepremierul Andrei Spânu a plecat la Sankt-Petersburg, pentru negocieri cu „Gazprom”, iar alt vicepremier, șeful Biroului pentru reintegrare Vladislav Kulminski – la Moscova, la întrevederea cu Dmitrii Kozak, șeful adjunct al Administrației președintelui Rusiei.

Coronavirus

1777 de persoane din Moldova au fost diagnosticate cu coronavirus în ultimele 24 de ore. Numărul celor contaminați din țara noastră a ajuns până la 303 208 persoane.

Numărul celor care s-au tratat de coronavirus a ajuns până la 285 752 de persoane (+1512 în ultimele 24 de ore).

Alte 27 de persoane cu vârstele cuprinse între 48 și 84 de ani au decedat din cauza complicațiilor provocate de COVID-19.

Biserica, împotrivă

Biserica ortodoxă din Moldova și-a exprimat dezacordul în legătură cu ratificarea în prima lectură de către parlament a Convenției de la Istanbul, care apără drepturile femeilor. Mitropolia Moldovei a publicat o adresare deschisă către președinte, deputați și guvern.

În special, biserica nu este de acord cu definiția conceptului de „gen” care este indicată în Convenție. În opinia bisericii, Convenția presupune că încă de la naștere, omul este de gen „neutru”.

Știri pe scurt

Iulia Leorda, sportiva din Moldova care participă în categoria de greutate de 53 de kg, a câștigat titlul de vicecampioană mondială la Campionatul Mondial de lupte libere de la Oslo.

Moldova și Lituania au semnat un acord interguvernamental cu privire la recunoașterea reciprocă a permiselor de conducere.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 8 octombrie

  • Va avea loc ședința Comisiei Electorale Centrale.
  • Se va desfășura ședința în dosarul despre arestarea lui Alexandr Stoianoglo.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Presa: Trump se grăbește să obțină un acord de pace între Ucraina și Rusia până la sfârșitul anului

Administrația președintelui american Donald Trump își propune să ajungă la un acord de pace între Kiev și Moscova până la sfârșitul anului 2026. Graba ar fi motivată de faptul că, la începutul lunii ianuarie 2027, Partidul Democrat va prelua controlul asupra ambelor camere ale Congresului SUA, în urma alegerilor de la jumătatea mandatului, iar schimbarea ar urma să diminueze considerabil influența republicanilor lui Trump. Informația a fost raportată sâmbătă, 21 noiembrie, de cotidianul britanic Financial Times (FT), care citează patru surse familiarizate cu situația.

„Administrația Trump le-a transmis oficialilor europeni și ucraineni că își dorește acest lucru”, scrie publicația.

Potrivit unui oficial european citat de FT, americanii „exercită presiuni puternice” și există temeri că Ucraina „va fi nevoită să facă concesii importante”. Un alt interlocutor al publicației consideră însă că „americanii se grăbesc, în timp ce Putin – nu”.

Oficialii ucraineni au interpretat noile restricții privind viteza de funcționare a Starshield – versiunea militară a sistemului de comunicații prin satelit Starlink – și întârzierile vizibile în livrarea rachetelor pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot drept parte a strategiei Washingtonului de a slăbi poziția Kievului. În opinia acestora, măsurile urmăresc să sporească presiunea asupra Ucrainei pentru a o determina să accepte concesii teritoriale în favoarea Rusiei.

Un oficial ucrainean de rang înalt a calificat acțiunile administrației Trump drept o „alegere evidentă” în favoarea Rusiei, menită să ajute Moscova să obțină condiții avantajoase în cadrul așa-numitelor negocieri de pace. O altă sursă citată de FT a declarat că „lui Trump îi place Putin și vrea să încheie totul până în ianuarie”.

Trump: Putin vrea încheierea războiului pe cale diplomatică

Donald Trump a declarat că, în urma discuțiilor bilaterale cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, desfășurate în marja summit-ului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, China, a înțeles că liderul de la Kremlin și-ar dori încheierea războiului din Ucraina prin negocieri.

„Am avut o întrevedere bilaterală cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, care și-a exprimat clar dorința de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina pe cale diplomatică”, a declarat Trump în timpul unei conferințe de presă din 20 noiembrie, organizată la finalul summit-ului, relatează CNN.

Liderul de la Casa Albă a repetat că principalul obstacol în calea unui acord de pace este „ura profundă” dintre Putin și președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski. În schimb, Trump a descris relația sa cu liderul rus drept „fantastică”, iar în timpul întâlnirii din China, Trump l-a numit pe Putin „prietenul meu”.

Potrivit agenției Bloomberg, după summitul din China, Trump i-a sunat de la bordul avionului prezidențial pe liderii europeni reuniți la Berlin, alături de Zelenski, pentru o întâlnire a „Coaliției de Voință”. În timpul discuției, președintele american le-ar fi spus că Putin este pregătit să pună capăt războiului.

Moscova nu împărtășește optimismul lui Trump

Ultimele declarații venite de la Moscova arată că apropiații lui Putin nu sunt dispuși să facă, cel puțin deocamdată, concesii importante, notează Deutsche Welle.

Recent, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, a declarat că Rusia nu acceptă nici aderarea Ucrainei la NATO, propusă de SUA, nici acordarea unor garanții de securitate pentru Kiev după modelul Tratatului Atlanticului de Nord. Aceste condiții sunt considerate inacceptabile de Moscova chiar și în eventualitatea în care Ucraina ar renunța complet la Donbas.

La rândul său, Putin a declarat, în cadrul conferinței de presă din China, că a luat în calcul posibilitatea unei încetări parțiale a focului în războiul cu Ucraina, dar a renunțat la această idee după atacurile reușite ale Forțelor Armate ale Ucrainei asupra Podului Crimeei.

„După atacurile asupra Podului Crimeei, nu vom mai negocia”, a afirmat liderul de la Kremlin.

Surse citate de publicația The Kyiv Independent susțin că negociatorii lui Trump, Steven Witkoff și Jared Kushner, le-au transmis oficialilor ruși și ucraineni, în cadrul unei întâlniri recente de la Berlin, că actuala rundă de negocieri ar putea fi ultima șansă reală de a ajunge la un acord de pace înainte de schimbarea raportului de forțe politice de la Washington.

Potrivit informațiilor apărute în presă, începând din ianuarie, democrații intenționează să intensifice considerabil sprijinul militar acordat Ucrainei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: