NM espresso

NM Espresso: despre reforma pensiilor a PAS, incertitudinile privind alegerile primarului de Bălți și despre condițiile grațierii

Igor Svitrov
| 7 decembrie, 2021
08:16

Bălți

Comisia Electorală Centrală a propus ca turul doi al alegerilor primarului de Bălți să se desfășoare la 19 decembrie. CEC a anulat alegerile din 5 decembrie din cauza excluderii Marinei Tauber din cursa electorală. Cei de la CEC au decis că alegerile nu pot fi organizate din cauza că a rămas un singur candidat — Nicolai Grigorișin. Potrivit deciziei CEC, la 19 decembrie, concurentul lui Grigorișin ar trebui să fie Boris Marcoci, candidatul PAS, care s-a clasat pe locul trei în turul întâi.

Mai târziu, cei de la PAS au declarat că retrag candidatura lui Marcoci din cursa electorală, «pentru a evita speculațiile». Situația a ajuns din nou în impas. Deocamdată nu e clar, cum are de gând CEC s-o rezolve.

Blocul PCRM-PSRM a declarat că decizia CEC privind amânarea turului doi al alegerilor a fost ilegală, deoarece instanța de judecată trebuie să ia asemenea decizii. Blocul a cerut demisia membrilor CEC și a anunțat că în legătură cu aceasta, se va adresa la procuratură.

Iar Tauber a îndemnat de la tribuna parlamentului opoziția parlamentară și cea extraparlamentară să anunțe Moldova un stat capturat și să creeze un front național al salvării Moldovei. Potrivit lui Tauber, acesta va fi răspunsul pentru partidul de la guvernare PAS, care «se mișcă rapid spre instaurarea unei dictaturi totale».

Ce cred locuitorii din Bălți despre toate acestea — aflați din videoreportajul «Бельцы без Таубер?» («Bălți fără Tauber?»).

Pensiile

Parlamentul a aprobat în lectură finală proiectul de lege al PAS care prevede majorarea vârstei de pensionare. Deputații Blocului PCRM-PSRM s-au declarat împotrivă și au blocat tribuna, cerând excluderea proiectului «rușinos» din agenda ședinței. După ce majoritatea parlamentară a votat proiectul, blocul de opoziție a părăsit sala de ședințe în semn de protest.

NM a relatat, ce ne-a pregătit PAS: cât trebuie să lucrezi pentru a te pensiona înainte de termen; pentru cine va fi majorată vârsta de pensionare și cum vor fi indexate pensiile? Despre toate acestea — în articolul «Пенсионная реформа от PAS: 10 главных нововведений» («Reforma pensiilor de la PAS: 10 noutăți principale»).

Bugetul

Majoritatea parlamentară a mai aprobat în lectură finală proiectul politicii bugetar-fiscale pentru anul 2022, precum și proiectele bugetelor asigurărilor sociale și al fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală, proiectul bugetului de stat (cu un deficit de 15 miliarde de lei).

Protestele

Confederația națională a sindicatelor a organizat un protest lângă clădirea parlamentului. Sindicatele sunt nemulțumite de decizia autorităților de a anula premilor anuale tradiționale de la sfârșitul anului pentru bugetari. Este vorba inclusiv despre premiile pentru anul 2020 pe care bugetarii nu le-au primit (live). Protestatarii au cerut o întrevedere cu președintele Maia Sandu și cu deputații.

Cei de la PAS au dat asigurări că bugetarii își vor primi premiile pentru acest an. Iar în privința premiilor pentru anul 2020 — toate întrebările ar trebui să fie adresate guvernului ex-premierului Ion Chicu, care nu a prevăzut bani în buget în acest scop. În «actualele condiții, e imposibil să fie identificate» 600 milioane de lei, au menționat cei de la PAS.

Între timp, transportatorii de pasageri intenționează să reia protestele. Aceștia au mai avertizat în privința anulării parțiale a curselor interurbane regulate. Transportatorii cer ca autoritățile să majoreze tarifele pentru transportul de pasageri sau să ia măsuri pentru a reduce cheltuielile transportatorilor.

Șeful statului

Administrația președintelui a propus revizuirea regulilor și a condițiilor privind grațierea deținuților. Administrația a venit cu această propunere după ce societatea s-a indignat din cauza că șeful statului a refuzat să grațieze o mamă a cinci copii, care a fost condamnată la șase ani privațiune de libertate pentru escrocherie.

Situația epidemiologică

De la 20 decembrie, în România va fi introdus un formular special Passenger Locator Form, pe care toți cei care vin în țară vor trebui să-l completeze până la intrarea pe teritoriul țării. Un astfel de formular a fost introdus deja în mai multe țări europene, considerându-se că acesta va contribui la combaterea coronavirusului.

495 de cazuri noi de contaminare cu coronavirus s-au depistat în Moldova în ultimele 24 de ore, inclusiv la 12 lucrători medicali. Ministerul Sănătății a mai comunicat despre 27 de persoane răpuse de covid, dintre care o persoană a decedat în ultimele 24 de ore, celelalte — mai devreme, dar nu au fost incluse în statistica generală.

Și despre ceea ce va fi astăzi, 7 decembrie

Curtea Constituțională se va întruni în ședință.
Va avea loc ședința ANRE.
CEDO va emite o decizie în dosarul lui Vlad Filat.

Știri similare

Viață

Credincioși cu agheasmă și icoane, surprinși pe strada București după Marșul Pride VIDEO

Viață

VIDEO Marșul Pride în susținerea comunității LGBTQ+ se desfășoară la Chișinău UPDATE

Externe

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Mihaela Conovali
| 21 iunie, 2026
18:29

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți).

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.