NM espresso

NM Espresso: Despre Șor în Israel, prețul gazului și campania «Adoptă un animal»

Igor Cornilov
| 30 ianuarie, 2024
08:11

Interviu cu ambasadorul Israelului

Ambasadorul Israelului în Moldova, Joel Lion, a acordat un interviu pentru NM. El a descris relațiile dintre cele două țări drept bune și a remarcat că Moldova și Israel încep să colaboreze în domeniul economic. Referindu-se la Ilan Șor, care locuiește în prezent în Israel după ce a fugit din Moldova, Lion a observat că problema extrădării sale în Moldova este exclusiv o problemă juridică, iar răspunsul la aceasta trebuie să fie dat de instanțele israeliene. În caz contrar, ar fi o imixtiune în puterea judecătorească. Cu toate acestea, diplomatul a adăugat că «Șor trăiește în Israel ca un cetățean al statului Israel. El nu a comis niciun fel de infracțiuni împotriva statului Israel».

Joel Lion a precizat că singurul scenariu pentru încetarea războiului din țara sa este ca «HAMAS să se predea, iar toți ostaticii să se întoarcă acasă». Versiunea integrală a interviului — AICI.

Între timp, Comisia Europeană reevaluează finanțarea Agenției ONU pentru refugiații palestinieni — unii dintre angajații săi sunt suspectați de implicare în atacul HAMAS asupra Israelului în data de 7 octombrie 2023.

Numiri și demisii

Mihai Popșoi, noul ministru al afacerilor externe, a depus jurământul. El îl va înlocui în această funcție pe Nicu Popescu, care a demisionat. Popșoi a declarat că nu va reforma Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), iar printre prioritățile sale se numără consolidarea relațiilor cu Uniunea Europeană, Statele Unite și Ucraina.

Comentând relațiile cu Rusia, el a subliniat că poziția Moldovei se bazează pe interesele moldovenilor și respectarea suveranității, independenței și integrității teritoriale.

Prima întâlnire oficială în noua sa funcție, Popșoi a avut-o cu ambasadorul României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu, căruia i-a mulțumit pentru faptul că România a fost întotdeauna un partener de încredere al Moldovei și ne-a susținut atunci când a fost nevoie.

De altfel, Popșoi va efectua prima sa vizită de lucru la București la începutul lunii februarie. În prima zi în funcție, Popșoi a avut și o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, cu care a discutat despre consolidarea relațiilor bilaterale.

Un alt ministru nou — Cristina Gherasimov, care în calitate de viceprim-ministru și ministru fără portofoliu (adică fără minister) se va ocupa exclusiv de problemele de integrare europeană, nu a depus încă jurământul. Premierul Dorin Receanu a explicat că mai întâi Parlamentul trebuie să aprobe noua structură a guvernului și noul post — cel de viceprim-ministru pentru integrare europeană.

Între timp, și-a dat demisia șeful întreprinderii de stat «Calea Ferată a Moldovei», Oleg Tofilat. Despre motivele plecării și dacă acestea au sau nu legătură cu întârzierea salariilor în întreprindere, Tofilat nu a oferit detalii.

Ministrul Economiei al României, Stefan Radu Oprea, a declarat că în cei 15 ani de la aderarea la UE, România a primit peste 89,4 miliarde de euro din fondurile europene. Acest lucru a permis o creștere semnificativă a nivelului de trai al cetățenilor țării și consolidarea economiei. Salariul minim în țară a crescut de la 390 de lei în 2007 la 3300 de lei la începutul anului 2024 (în termeni de lei moldovenești, aproximativ de la 1,5 mii la 12,7 mii).

Gaz prea scump?

Expertul economic Veaceslav Ioniță a explicat că, potrivit calculelor sale, locuitorii Moldovei plătesc cel mai mare preț pentru gazele naturale din Europa de sud-est. De exemplu, în comparație cu Ucraina, prețul este de patru ori mai mare. «Doar în luna decembrie noi am fost deposedați din motive necunoscute încă cu 750 milioane lei. Pentru întregul sezon de încălzire noi vom plăti în plus pentru gazele naturale nu mai puțin de 4,5 miliarde lei», a scris el. Expertul în domeniul energetic, Sergiu Tofilat, a criticat aceste afirmații. El l-a acuzat pe Ioniță că a folosit ofertele de preț nereglementate pentru calculul său și le-a comparat cu prețul mediu anual. În plus, Ioniță nu ar fi luat în considerare faptul că unele țări produc propriul gaz sau stabilesc limite de prețuri pentru consumatori. «Ceea ce face tovarășul Ioniță se numește manipulare și dezinformare», susține Tofilat.

Corupție

La Ministerul Justiției a fost lansată o platformă anticorupție, care va permite instituțiilor publice să-și exprime opiniile cu privire la lupta împotriva corupției.

Fostul șef interimar al Băncii de Economii, Viorel Bîrcă, a fost condamnat la 10 ani de închisoare. El a fost găsit vinovat de delapidarea averii străine în proporții deosebit de mari în interesul unui grup criminal organizat. Hotărârea a fost luată de către Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Diferendul transnistrean

Viceprim-ministrul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a susținut o conferință de presă împreună cu ambasadorul special al Ucrainei, Păun Rohovei. Acesta a menționat că formatul «5+2» nu mai funcționează, deoarece Rusia și-a pierdut dreptul de a participa la astfel de negocieri, atunci când a atacat Ucraina. Serebrian a dat asigurări că Chișinăul nu are planuri de ocupare militară a regiunii transnistrene și că autoritățile își doresc doar revenirea treptată a Tiraspolului în sfera legală.

Serviciul de presă al Ministerului Finanțelor a informat NM că, începând cu anul 2024, companiile transnistrene au plătit deja 8,2 milioane de lei drept taxe vamale.

Între timp, în Transnistria se planifică introducerea unei legi similare celei din Rusia privind «interzicerea propagandei LGBT». Avocatul Vadim Vieru consideră că o astfel de practică este caracteristică statelor autoritare și totalitare. «Aceste acțiuni sunt discriminatorii în sine, deoarece interzic auto-identificarea unui grup de oameni», a remarcat el, adăugând că adoptarea unei astfel de legi în regiunea transnistreană ar putea avea diverse consecințe — creșterea nivelului de homofobie, persecuția persoanelor LGBT și chiar dosare penale. Printre instrumentele de protecție, el a menționat apelarea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Activista pentru drepturile omului Angelica Frolov a declarat că avocații moldoveni nu pot ajuta persoanele LGBT de pe malul stâng al Nistrului: «Acolo nu funcționează legile moldovenești. Au fost deja arestați mulți activiști pentru drepturile omului». Ea prognozează o creștere a numărului de persoane LGBT care vor fugi din autoproclamata republică transnistreană. Detalii — în materialul Ecaterinei Dubasova.

Sport

Fotbaliștii clubului Zimbru din Chișinău, în colaborare cu organizația neguvernamentală ALGA, au lansat campania «Adoptă un animal». Acțiunea va dura un an și își propune să ajute la găsirea unor familii iubitoare pentru cățeluși.

Ce ne așteaptă astăzi?

09:30 — ședința Consiliului Superior al Magistraturii;
10:00 — ședința Consiliului Superior al Procurorilor;
11:00 — experțiii Promo-LEX vor susține o conferință de presă.

NM espresso, top

Știri similare

Război în Ucraina

Morți și peste 50 de răniți la Kiev. Ucraina raportează un atac masiv nocturn al Rusiei

Viață

Tragedie în raionul Ungheni: un bărbat găsit mort în râu. Ar fi fost luat de curenții puternici formați în urma ploilor abundente

Viață

Procurorul general, despre banii găsiți în beci: „Pare de necrezut. Aceste mijloace nu erau un secret”

Mihaela Conovali
| 24 mai, 2026
11:06

Alexandru Machidon susține că societatea este îndreptățită să privească cu suspiciune situația în care un procuror găsește bani în gospodăria părinților. Cu toate acestea, procurorul general a menționat că, deși situația pare greu de crezut, aceasta este adevărată. Machidon a venit cu precizări în acest sens pe rețelele de socializare.

Machidon a declarat că „societatea noastră e în drept să nu creadă, să aibă dubii, să privească mereu cu suspiciune, mai ales un procuror care găsește bani”. „Faptul că un procuror a găsit 75 de mii de euro în casa părinților pare de necrezut. Chiar dacă adevărul este că părinții mei au muncit, au strâns bani și i-au păstrat astfel, iar noi i-am găsit după decesul lor. (…) Aceste mijloace financiare nu erau un secret, și eu, și sora mea știam despre existența lor și despre locul aflării de mulți ani, pentru că erau economiile părinților noștri acumulate până la 53 și, respectiv, 56 de ani, când au decedat”, a scris Machidon pe rețelele de socializare.

Procurorul general a spus că tatăl său a avut mai multe activități, precum exportul de mere în Federația Rusă, importul automobilelor din Germania și Polonia, lucru oficial în Israel, iar împreună cu mama sa au fondat și gestionat o întreprindere individuală care a activat din 1995 până în ziua decesului lor.

„Suma respectivă nu a fost indicată pentru prima dată în cadrul procedurii de evaluare externă și nu a apărut ca explicație formulată ulterior, este o sumă reflectată în declarația de avere depusă încă în 2018, pentru perioada în care a fost dobândită moștenirea, cu mult înainte de procedura de evaluare externă în privința mea. Întreaga situație este legată de un eveniment tragic și subit din viața familiei mele. Din respect pentru memoria părinților mei și pentru intimitatea familiei, nu voi intra în detalii personale. (…) În cadrul evaluării au fost prezentate explicațiile și informațiile disponibile, iar autoritățile competente au examinat inclusiv proveniența resurselor, modul de declarare și contextul dobândirii acestora. (…) Înțeleg că oamenii cer cât mai multe detalii pentru a înțelege, dar oricâte detalii intime de familie aș oferi, oricât aș repeta că acesta e adevărul, că sora mea poate confirma, nimic nu-i va putea convinge pe cei care au decis deja”, a adăugat Machidon.

Procurorul general a spus că îi va fi dificil să corecteze percepția creată despre el „pentru cei care au auzit doar o versiune a istoriei, ironiile, denigrarea”. „Dar vă promit că voi face tot ce-mi stă în puteri să corectez percepția despre procuratură. Voi face tot ce-mi stă în puteri ca procuratura să capete în timp respectul societății și să devină o instituție care luptă cu adevărat împotriva corupției și a ilegalității”, a conchis Machidon.

***

Amintim că, pe 11 mai, Comisia de Evaluare a Procurorilor a publicat raportul de evaluare în privința procurorului general, Alexandru Machidon. Se întâmpla după ce, pe 25 martie, Comisia anunța că Machidon corespunde criteriilor de integritate și s-a votat în unanimitate pentru promovarea evaluării externe în privința acestuia. Între timp, pe 30 aprilie, președinta Maia Sandu a semnat decretul privind numirea lui Machidon în funcția de procuror general.

La câteva zile distanță, presa a constatat că Machidon a explicat Comisiei de Evaluare a Procurorilor – informații care se regăsesc în raportul publicat de aceasta pe 11 mai – că banii pe care i-a declarat drept moștenire de la părinți, în sumă totală de 55.000 de euro, și care au stat la baza cumpărării unui apartament de 34.000 de euro în 2018, erau păstrați într-un vas de murături, pe un raft din beciul unei anexe a gospodăriei familiei sale. Machidon a susținut că el și sora sa au moștenit în acest mod 75.000 de euro. Din această sumă, 20.000 de euro i-au revenit surorii sale. Detalii AICI.