novostipmr. com

NM Espresso: despre televiziunile (ne) închise ale lui Șor, pedeapsa pentru «separatism» și despre cel mai devastator cutremur din Moldova

Delegația Moldovei, la Bruxelles 

La 7 februarie, șefa cabinetului de miniștri Gavrilița a prezentat Moldova la Bruxelles, la cea de-a 7-a reuniune a Consiliului de Asociere Moldova — Uniunea Europeană. Ea a avut o întrevedere cu Charles Michel, președintele Consiliului European. Ca și până acum, părțile au discutat despre crizele cu care ne confruntăm, pericolele la adresa securității și resursele limitate ale Moldovei.

De remarcat că în aceste zile, la Bruxelles se vorbește adesea despre Moldova. Astfel, Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, a comentat declarațiile lui Lavrov despre faptul că Occidentul încearcă să transforme Moldova în «anti-Rusia»: «Este păcat că domnul Lavrov, care a fost cândva un diplomat respectat, merge pe această cale. Aceste declarații îl discreditează din punct de vedere intelectual».

În timp ce reprezentanții Moldovei se întâlnesc cu reprezentanții UE la Bruxelles, opoziția moldovenească se întâlnește cu diplomații europeni acasă, la Chișinău. Cei din Partidul Socialiștilor au comunicat că s-au întâlnit cu ambasadorii Germaniei și Franței. Bineînțeles, s-au plâns acestora de acțiunile autorităților în ce privește implementarea reformei justiției, «practica nedemocratică în reformarea Codului electoral și subordonarea politică a mass-media». De notat că versiunile ambasadelor despre această întâlnire încă nu au fost publicate.

Dar să revenim la mass-media. Câteva zeci de reprezentanți ai organizației social-politice «Mișcare pentru popor», ai cărei fondatori sunt activiștii partidului «Șor» (sunt aceiași care au înființat, vara trecută, o mișcare cu o denumire la fel de promițătoare — «Viață nouă») și alți politicieni, au organizat un flashmob lângă sediul «Teleradio Moldova». Aceștia au acuzat respectivul post de televiziune de reflectarea unilaterală a evenimentelor din Moldova și au cerut ca acțiunea de astăzi să fie difuzată (acest lucru a fost posibil?). Într-un comentariu pentru NM, directorul companiei a respins toate acuzațiile de cenzură și a declarat că «știrea despre flashmob va fi difuzată în unul dintre buletinele de știri». Și da, posturile de televiziune închise evită cu succes interdicțiile, iar unele programe de-ale acestora pot fi vizionate la tv, ca și până acum.


Cine va fi pedepsit pentru separatism?

Deputații parlamentului au votat încă la 2 februarie, în lectură finală, modificările Codului penal, care conține și articolul «Separatism». Însă chiar și peste o săptămână, acesta continuă să fie discutat pe larg în Moldova. Cei de la Tiraspol au declarat deja că au pregătit o declarație pentru garanții și intermediarii la negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean și au promis că «vor utiliza toate metodele pentru a soluționa această situație pe cale pașnică». Și la Chișinău se vorbește despre «calea pașnică de soluționare a conflictului», dar… noul articol ar putea deveni și «un suport în procesul de negocieri», dar «ar putea provoca dificultăți în negocieri». Cu alte cuvinte, nu-i chiar atât de simplu. Cum — citiți în investigația NM.

De la politică — la economie. Oricare ar fi retorica Tiraspolului, producătorii din stânga Nistrului se orientează tot mai mult spre piețele europene. Astfel, în anul 2022, exporturile din regiune în țările UE au constituit 67,1% (în top-5 țări UE: România, Polonia, Italia, Germania și Slovacia).


Tragedia din Turcia și Siria 

Pe tot parcursul zilei de ieri, salvatorii au continuat să curățe dărâmăturile și să-i salveze pe cei care au supraviețuit. E imposibil să vezi fără lacrimi imaginile sinistre din Siria și din Turcia: o femeie din Aleppo a născut sub ruine și micuțul a rămas orfan, un tată stă lângă fiica îngropată de vie — aceasta nu a putut fi salvată… E imposibil să ne imaginăm, câte tragedii din astea mai sunt.

Spre seară, numărul victimelor cutremurelor din Turcia a crescut până la 5434 de persoane, 31777 de persoane au fost rănite, în Siria s-au înregistrat 1712 victime, dar, potrivit datelor OMS, numărul celor care și-au pierdut viața ar putea depăși 20 mii de persoane.

Arhiva Națională a Moldovei a decis să prezinte, cum a fost cel mai devastator cutremur din regiunea noastră. Atunci, la 10 noiembrie 1940, în România s-a produs cel mai puternic seism din istoria contemporană a țării (magnitudinea de 7,4 grade, durata — 45 de secunde). Cutremurul a provocat circa o mie de victime, alte patru mii de persoane au fost rănite.


Pe scurt, despre alte știri 

Banca Națională a Moldovei a scăzut rata de bază cu 3%. S-a redus cu 3% și rata dobânzii la depozitul overnight și la împrumuturile overnight — până la 15% și, respectiv, 19%.

«Premier Energy» nu va deconecta deocamdată «Apă-Canal Chișinău»de la energia electrică. Compania și întreprinderea municipală poartă negocieri în privința datoriei.

«Poșta Moldovei» va trimite o comisie specială la Basarabeasca, pentru a evalua starea oficiului poștal din localitate. Anterior, noi am relatat despre starea deplorabilă a clădirii.


Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi

Delegația Moldovei, în frunte cu premierul Gavrilița, se va afla în continuare la Bruxelles, unde prim-ministrul va avea noi întrevederi cu lideri ai UE. Cu această ocazie, ședința guvernului care, de regulă, se organizează în zilele de miercuri, va avea loc joi.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

gov.md

Salarii de trei ori mai mari, din toamnă, pentru președinte, premier și speaker? Maia Sandu: „A fost propunerea experților, sunt consultări”

Experți angajați de Banca Mondială au evaluat funcțiile din sectorul public din Republica Moldova și au propus o structură ierarhică a salarizării. În cadrul acesteia sunt ajustate și salariile primelor persoane în stat. Precizările au fost făcute de șefa statului Maia Sandu la ediția din 25 iunie a emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău, în contextul reformei salarizării aflate în consultări publice, care prevede, printre altele, că salariile președintelui țării, președintelui Parlamentului și premierului ar putea fi majorate până la 65 100. Șefa statului a precizat că această sumă reprezintă salariul brut, iar reforma salarizării în sectorul bugetar se află încă în consultări.

În timpul emisiunii, șefa statului a fost întrebată dacă confirmă că din toamnă vor fi majorate salariile președintelui țării, președintelui Parlamentului și premierului. „Este o nouă lege a salarizării. Deci, a lucrat o echipă de experți. Această echipă de experți, cu sprijinul băncii mondiale, a făcut evaluarea tuturor funcțiilor în sectorul public. (…) Acum este o structură ierarhică a salarizării care au propus-o acești experți, pe care Ministerul Finanțelor acum o discută. Evident că se negociază, pentru că fiecare sector vrea mai mult. Da, acolo sunt ajustate și salariile primelor persoane”, a declarat Maia Sandu.

Întrebată dacă salariile ar urma să fie triplate și ar putea ajunge la 65 100, șefa statului a menționat: „Asta este salariul brut, formula propusă de Ministerul Finanțelor. Putem să discutăm despre asta: astăzi, un șef de direcție în o instituție are salariu mai mare decât președintele țării, decât președintele Parlamentului, prim-ministru. Nu este o situație corectă, cred eu. Asta a fost propunerea experților pe ierarhie, cum ar trebui să fie legea salarizării. Acum, înțeleg că există consultări. Ministerul Finanțelor, când o să finalizeze aceste consultări, o să vină cu…”.

Amintim că Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. Documentul vizează circa 172.074 de posturi și 227.061 de angajați din sectorul bugetar. Proiectul se află în consultări publice, iar ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a anunțat că acesta ar putea intra în vigoare de la 1 septembrie 2026. Proiectul prevede, printre altele, un salariu de bază lunar brut de 65.100 de lei pentru șefa statului, președintele Parlamentului și prim-ministru.

În 2025, Maia Sandu a obținut de la Președinție un salariu de circa 22 400 de lei lunar. Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, preciza în aprilie că ultima sumă încasată a fost circa 17 500 de lei. Salariul premierului este de aproximativ 20 000 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: