RTR Moldova

NM Espresso: despre veniturile televiziunilor închise temporar, comparația dintre Ceban și Plahotniuc și despre închisoare pentru escrocherie

Canale fără licență: cum funcționau și cât câștigau

Pe la sfârșitul celei de-a patra zile de la publicarea deciziei Comisiei pentru Situații Excepționale privind suspendarea licenței a șase posturi de televiziune, și-au expus opinia aproape toți politicienii, participanții de pe piață și reprezentanții guvernării. Astfel, directorul SIS Musteață, care a fost prezent la ședința CSE, afirmă că instituția sa și Consiliul Audiovizualului au prezentat comisiei argumente în favoarea deciziei luate. Mai mult decât atât, acesta a spus că respectiva decizie este una «gândită și analizată minuțios», menționând încă o dată că este vorba despre «protecția spațiului informațional al Republicii Moldova și nu o cenzură».

Acest subiect a fost abordat și la ședința Consiliului Municipal Chișinău: deputații socialiștii au chemat orășenii să vină joi, lângă clădirea parlamentului, «pentru a apăra libertatea de opinie, posibilitatea de exprimare și de a fi democrație».

screenshot

Și încă niște detalii despre cele șase posturi de televiziune «suspendate»:

?patru (TV6, Orhei TV, Primul în Moldova și Accent TV) aparțin lui Șor,
?unul (NTV Moldova) — socialiștilor (soției deputatului din blocul PCRM-PSRM Furculiță, care este acuzat în dosarul despre finanțarea ilegală a PSRM)
?unul (RTR-Moldova) — aparține câtorva proprietari din Rusia și din Moldova.

De notat că acestea nu au reflectat nicicum războiul din Ucraina, care durează deja de 300 de zile. În plus, acesta a fost unul dintre cele mai populare în țara noastră și, deci, cel mai profitabil (de exemplu, o treime din întreaga piață a publicității revenea doar postului RTR-Moldova).

Spre seara de marți, și Jānis Mažeiks, șeful Delegației UE, a comentat situația privind decizia CSE. Diplomatul consideră că guvernul și Consiliul Audiovizualului trebuie «să clarifice suplimentar motivarea acestei decizii»:

«Din start, aceasta a provocat mai multe întrebări. Și, probabil, este una dintre deosebirile de sancțiunile introduse de UE. În cazul Uniunii Europene, este foarte clar, de ce se aplică anumite sancțiuni. Și acesta este un aspect foarte important», a declarat oficialul.

Închisoare pentru mită și scuzele lui Rizea

Oamenii legii au avut nevoie de șase ani pentru a demonstra vinovăția unui coleg de-al lor — un fost colaborator al CNA, care a luat mită în sumă de 100 mii de euro. Comentând această decizie, șefa Procuraturii Anticorupție Dragalin a declarat că nu va tolera corupția în sistem:

«Actul de corupție a fost oprit, banii au fost confiscați în favoarea bugetului de stat. Asta se va întâmpla cu fiecare angajat din sistemul justiției care va extorca bani, pretinzând că poate influența justiția».

Apropo, un alt fost șef al Procuraturii Anticorupție din perioada lui Plahotniuc, Harunjen, care a cerut să fie restabilit în funcția de procuror general, a rămas fără nimic. Curtea de Apel Chișinău, unde s-a adresat cu solicitarea de a fi anulat decretul ex-președintelui Dodon privind demisia sa, a respins această solicitare. De notat că, anterior, președintele Sandu a declarat că cei

«care au servit regimurilor corupte nu au șanse de a reveni în sistem».

În aceeași zi, Judecătoria sectorului Centru s-a expus în privința cauzei ex-deputatului fugar român Rizea. Instanța l-a obligat să prezinte scuze publice jurnalistei TV8 Angela Gonța pentru calomnie și să-i plătească prejudicii morale de 10 mii de lei.

Ratingul lui Ceban și planul urbanistic al capitalei

Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a publicat un studiu în care a prezentat, cum primarul de Chișinău Ceban a avut cel puțin 30 de întrevederi cu politicieni din România doar în anul 2022. Și, potrivit autorilor studiului, motivul principal al acestora nu-l constituie

«finanțări și măsuri de suport pentru investiții specifice la Chișinău», așa cum se putea crede, ci faptul că «România a mizat mereu pe politicieni controversați, cum ar fi Vladimir Plahotniuc, ex-liderul Partidului Democrat».

«Ele sunt utilizate pentru spălarea imaginii lui Ion Ceban și în proiectarea sa ca un primar pro-european, apropiat de București. Asocierea cu Ceban, un politician cu discurs pro-rus ani la rând, cu multe vulnerabilități, mai ales înaintea alegerilor locale și ținând cont de poziționările sale interne, rămâne controversată», se arată în studiu.

Apropo, autoritățile centrale au și acum întrebări despre activitatea primăriei. În special, este vorba despre șase planuri urbanistice zonale, o parte dintre acestea fiind deja votate de Consiliul Municipal al capitalei. Vicepremierul Spânu s-a revoltat deja din cauza că documentele aprobate prevăd construcția unor blocuri locative pe locuri nepotrivite.

«Aceste decizii, pe lângă faptul că sunt ilegale, vor crea mai multe ambuteiaje, vor fi mai puține spații verzi și mai puțin confort pentru locuitorii din Chișinău», a declarat Spânu, care a chemat deja organele competente să se ocupe de aceasta.

Pe scurt, despre ceea ce va fi astăzi

  • La ora 11:00, guvernul se va convoca într-o ședință care va avea loc la Ștefan Vodă. Agenda conține 15 chestiuni, inclusiv proiectul Planului Național de Dezvoltare pentru anii 2023-2025 și Programul de ordine și securitate publică pentru anii 2022-2025, precum și probleme ce vizează raionul Ștefan Vodă.
  • În fiecare zi, de la 17:00 până la 19:00, iar sâmbătă și duminică — de la 12:00 până la 15:00 (până la 15 ianuarie 2023), toți doritorii pot veni la sediul administrației prezidențiale pentru a admira pomul de Crăciun prezidențial și pentru a se fotografia pe fundalul acestuia.

    Facebook/Maia Sandu

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Acord SUA-Danemarca privind Groenlanda. Trump anunță consolidarea prezenței militare americane pe insulă

Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord cu Danemarca și Groenlanda care le-ar oferi Washingtonului „control permanent” asupra securității insulei. Anunțul a fost făcut de președintele american Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social.

Potrivit lui Trump, SUA vor avea „pentru totdeauna” dreptul de a „face în Groenlanda tot ceea ce este necesar” pentru a asigura securitatea insulei și a SUA.

Președintele american a mai afirmat că niciun „adversar” al SUA nu va putea avea în Groenlanda baze militare, trupe sau investiții fără „acordul direct, în scris” al Washingtonului. Trump a anunțat totodată că Statele Unite ale Americii vor începe „imediat” să-și consolideze prezența militară pe insulă, transmite The Moscow Times.

Prim-ministra daneză Mette Frederiksen a comunicat că acordul dintre SUA, Danemarca și Groenlanda privind consolidarea securității în Arctica și Atlanticul de Nord urmează să fie semnat săptămâna viitoare. Documentul va intra în vigoare după ce va trece prin procedurile necesare în parlamentele naționale.

Frederiksen a calificat acordul drept „foarte benefic pentru NATO și Europa”. Ea a precizat că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Danemarcei, precum și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat, la rândul său, că acordul ține cont de interesele insulei și de rolul acesteia în cooperarea internațională. „Este în beneficiul tuturor”, a spus el.

Un oficial american a declarat pentru Fox News că acordul va rămâne în vigoare chiar și în cazul în care Groenlanda își va dobândi independența.

Groenlanda are aproximativ 56 000 de locuitori și este un teritoriu autonom în cadrul Danemarcei. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, invocând interese de securitate națională și amenințarea reprezentată de Rusia și China. Anterior, el a propus ca Danemarca să vândă Groenlanda și nu a exclus posibilitatea folosirii forței în cazul unui refuz.

Groenlanda ar urma să fie integrată într-o rețea de stații radar și baze militare care include obiective din Alaska și Canada, declara în primăvară generalul Gregory Guillot, comandantul Comandamentului Nord al Forțelor Armate ale SUA. Potrivit acestuia, Washingtonul intenționează să aibă pe insulă și un port de mare adâncime, precum și o bază pentru antrenarea forțelor speciale.

În perioada de vârf a Războiului Rece, SUA aveau peste 10 000 de militari staționați în Groenlanda, insula fiind atunci un punct important pentru monitorizarea rachetelor sovietice.

În prezent, în Groenlanda se află instalații ale Forțelor Spațiale ale SUA și sisteme radar de mare putere, precum și aproximativ 100 de militari americani care deservesc sistemele de avertizare timpurie și de apărare antirachetă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: