NewsMaker

NM Espresso: Fracțiunea PAS primește «nou-veniții», Transnistria schimbă regulile «cetățeniei», iar Munteanu va «supraviețui» din salariul de premier

Parlamentul: «nou-veniții» din PAS

Opt deputați noi vor face parte din fracțiunea parlamentară PAS. Ei vor ocupa locurile colegilor care au devenit membri ai Guvernului și au renunțat la mandatele de deputat. Majoritatea «nou-veniților» au mai fost anterior deputați în Parlament. Ce se știe despre ei, citiți în materialul NM.


Președinta Parlamentului European la Chișinău

Astăzi, în Republica Moldova sosește pentru o vizită de două zile președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. Pe agenda vizitei se află întâlniri cu înaltele oficialități ale țării, inclusiv cu noul premier Alexandru Munteanu. Metsola va ține un discurs în plenul Parlamentului.


Guvernul: numiri

Cabinetul de Miniștri l-a numit în funcția de secretar general adjunct al Guvernului pe Alexandru Iacub, fost șef al Serviciului Vamal. În locul său va fi numit Radu Vrabie.

Iar în funcția de secretar general al Guvernului a fost numit fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.

Între timp, Munteanu, răspunzând la o întrebare despre salariul de premier de 20 de mii de lei, a declarat că acești bani nu-i vor fi suficienți, dar că va «supraviețui», utilizând economiile familiei. Apropo, salariile miniștrilor sunt de peste două ori mai mari decât cel al premierului.


«Cetățenia» transnistreană

În Transnistria a fost legalizată cetățenia prin dreptul de naștere. Acum, copiii născuți în Transnistria sau în afara ei vor primi automat «cetățenia» autoproclamatei republici, dacă unul dintre părinți o deține.

La Chișinău, în replică, s-a reamintit că toți cei născuți în Transnistria primesc cetățenia Republicii Moldova. S-a menționat totodată că locuitorii din Transnistria «sunt pragmatici și înțeleg foarte bine avantajele cetățeniei moldovenești».

Între timp, NM a aflat ce riscuri ar putea aduce această noutate transnistreană pentru cetățenii Republicii Moldova. Mai multe despre acest subiect găsiți în materialul «Transnistrean automat».


Închiderea «Casei Ruse»

Guvernul a decis să rezilieze unul din acordurile semnate cu Federația Rusă, ca urmare a cărui fapt «Casa Rusă» din Chișinău va fi închisă. Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a declarat că instituția «nu reprezintă cultura rusă, ci agresiunea rusă».

La Kremlin a fost exprimat «regretul în legătură cu această decizie a Chișinăului», menționându-se că decizia «contravine intereselor populației republicii».

Decizia a fost criticată și de către socialiști. Ei consideră că ea nu are nicio legătură cu războiul din Ucraina” și reprezintă «un atac asupra parteneriatului cultural». PSRM intenționează să o conteste în instanță.


Situația din Găgăuzia: interviu NM

După vizita la Comrat a șefului SIS, Alexandru Musteață, președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Konstantinov, a vorbit despre necesitatea unui dialog cu Chișinăul. Merită să fie crezut? Se va schimba situația din Găgăuzia după alegerile ce urmează? Și de ce se vorbește atât de puțin găgăuza în autonomie? Despre toate acestea aflați din interviul cu fosta deputată a APG, Ecaterina Jekova, «De ce găgăuzii iubesc Rusia?».


Scandalul diplomelor de la medicină

În România, mai mulți medici care au depus acte pentru recunoașterea diplomelor Universității de Medicină «Nicolae Testemițanu» din Chișinău au ajuns în centrul unei anchete penale. Procurorii români consideră că aceștia nu au urmat rezidențiatul, deși au prezentat diplome universitare care confirmă finalizarea acestuia.

Ministrul Sănătății și fost rector al universității, Emil Ceban, a respins acuzațiilede «rezidențiat fictiv», subliniind că studiile tuturor studenților sunt strict monitorizate printr-un sistem digital.


Căsătoria și divorțul se vor scumpi

În Republica Moldova se vor scumpi anumite servicii ale Agenției Servicii Publice, inclusiv înregistrarea căsătoriei și a divorțului. Totuși, aceste proceduri vor putea fi efectuate mai ieftin în regim online. NM a explicat ce servicii se scumpesc, cu cât și din ce motive.


Dosarul Plahotniuc

Foști angajați ai companiilor asociate cu Vladimir Plahotniuc au depus mărturii în instanță. În materialul «Tranzacții de milioane către companiile lui Plahotniuc și rolul lui Candu», NM relatează declarațiile martorilor.


Pe scurt

O sumă de peste 1,2 milioane de lei deținută de bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată la 7 ani de închisoare, ar putea fi confiscată, din cauza discrepanței dintre venituri și cheltuieli.

Ministrul Educației Dan Perciun, vorbind despre introducerea planificată a modelului de educație multilingvă în școli, a spus că «nu este vorba despre înlocuirea limbii, ci despre respectul față de diversitatea culturală a țării».

S-a constatat că doar o treime din populația Moldovei are accesla infrastructură pentru colectarea separată a deșeurilor, deși 70% dintre familii totuși își sortează gunoiul.


Salvarea Casei de Cultură din satul Bujor

În satul Bujor, raionul Hîncești, Casa de Cultură, altădată centrul vieții comunitare, acum este aproape distrusă. Directorul și locuitorii satului încearcă să o salveze, în ciuda lipsei fondurilor. Mai multe detalii urmăriți în reportajul video «Muzică printre ruine», realizat de NM.


Agenda zilei, 6 noiembrie:

  • 10:00 — Conferință de presă a fracțiunii PAS în Consiliul Municipal;
  • 11:00 — Ședința Consiliului Audiovizualului;
  • 16:00 — Ședința Comisiei Electorale Centrale.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Stație de epurare de 13 mln lei, folosită doar câteva luni în opt ani. Cum au fost irosiți banii europeni la Drochia

Stația de epurare a apelor uzate menajere din orașul Drochia, construcția căreia a costat peste 13 milioane de lei, a funcționat doar câteva luni în cei opt ani de când a fost dată în exploatare, arată o anchetă Cu Sens. Aceasta a fost construită din bani oferiți de Uniunea Europeană sub formă de grant, dar și din surse publice alocate din Fondul Ecologic Național și bugetul local.

Potrivit sursei citate, în august 2025, patru experți din România, au venit la invitația întreprinderii municipale Apă-Canal din Drochia pentru a face o expertiză tehnică a stației de epurare a apelor uzate. Aceasta a fost construită acum opt ani de Consiliul raional Drochia, în mare parte, din bani de la Uniunea Europeană și Fondul Ecologic Național, iar în mai 2018 a fost dată în gestiunea întreprinderii municipale. Problemele nu-s de azi sau de ieri. Din decembrie 2016, când au fost finalizate lucrările de construcție, iar stația a fost pornită pentru testare, pe parcursul a circa un an, aceasta s-a defectat de mai multe ori. Chiar dacă a fost dată în exploatare în septembrie 2017, în cele din urmă, a fost oprită și nu a mai funcționat, de atunci, nicio zi.

Mai bine de o oră, experții au încercat să-și dea seama cu ce au de-a face. Doar că stația nu a fost pornită din timp din cauza unei pene de curent care a afectat întreg orașul, ceea ce făcea imposibilă continuarea expertizei. Auditul tehnic a fost propus de Vladislav Russu care, din decembrie 2023, a preluat conducerea Apă-Canal Drochia și a vrut să înțeleagă care sunt problemele de la noua stație, mai ales că cea veche, construită încă pe timpul Uniunii Sovietice, necesită, la fel, investiții.

După toate măsurătorile care au fost, când au fost date în exploatare, ea consuma foarte multă energie electrică, dar ieșirea apelor era foarte puțină. Ea este pentru 400 de cuburi în 24 de ore, să spunem așa, dar undeva ieșirea era la 60-80 de cuburi în 24 de ore. Deci, am revenit la doamna primar ca să facem un proiect, poate o stație nouă de epurare, și mi s-a spus că noi avem stație nouă de epurare. Nu putem câștiga alt proiect pentru că nu înțelegem ce-i cu stația asta. Și am hotărât să facem o expertiză tehnică”, a declarat Vladislav Russu.

Construcția stației de epurare a costat peste 13 milioane de lei, dintre care: circa 7 milioane de lei – grant oferit de Uniunea Europeană, 5,2 milioane de lei – din Fondul Ecologic Național și puțin peste 1 milion de lei a fost contribuția Consiliul raional Drochia. Proiectul a fost implementat de Consiliul raional Drochia care l-a angajat ca manager de proiect pe Ruslan Babin, specialist principal în cadrul Direcției economie, reforme și atragerea investițiilor a instituției. Între timp, acesta a fost avansat în funcția de șef al Serviciului politici investiționale, din cadrul aceluiași Consiliu.

Proiectul a fost un imbold pentru a atrage alte investiții sau pentru a renova ceea ce este existent. Un fel de experiență, mai mult experiență de implementare, experiență de atragere de granturi, finanțare și așa mai departe. Într-adevăr, proiectul acela, nu știu, mai multe circumstanțe au dus ca să nu fie de succes. Întâi a înghețat, pe urmă indiferență, pe urmă nu se știa cui de transmis, pe urmă nu știa cine să achite curentul electric pentru exploatare. Noi trebuia să transmitem, alții nu voiau să o primească, pentru că asta e problema principală, pentru că noi, așa și s-a primit, noi într-un fel cu forța am implementat un proiect pe care primăria nu-l dorea”, a spus Babin.

În 2015, Consiliul Raional Drochia organizează o licitație publică și selectează compania Laiola SRL, cu sediul în Chișinău, să execute lucrările de construcție a stației. Asta, chiar dacă doi din cei nouă membri ai grupului de lucru cu privire la adjudecarea lucrărilor de construcție a stației au fost împotrivă, deoarece firma „a propus o ofertă cu mult mai mare” față de alte două companii care au participat la licitație, însă au fost descalificate. Un alt motiv – „Laiola s-a aflat în litigiu de judecată cu Consiliul raional Drochia în urma efectuării lucrărilor de reparație a Școlii Sportive”. Printre cei care au fost împotrivă – Vitalie Postovan, jurist la acea vreme, în cadrul Aparatului Președintelui raionului. În prezent – viceprimar al orașului Drochia.

Am fost împotrivă, deoarece Laiola SRL, anterior, a efectuat niște lucrări de construcție, de renovare a Școlii sportive din orașul Drochia și noi am avut litigiu de judecată cu dumnealor. N-au executat lucrurile conform proiectului și ceea ce au executat nu corespundea cerințelor noastre. Și nu am mai vrut să avem de a face cu astfel de agenți economici, de aceea și am votat contra”, a menționat Postovan.

Contractul de executare a lucrărilor a fost semnat pe 18 iunie 2015, iar firma s-a angajat să construiască stația în patru luni și jumătate. Ceea ce nu s-a întâmplat, însă. Asta, deoarece abia peste un an au primit autorizație de construcție de la autoritățile locale. Astfel, în decembrie 2016, adică peste un an și șase luni, firma a finalizat instalarea stației, care a fost pornită pentru testare. Doar că peste o lună, au apărut, deja, primele defecțiuni din cauza înghețurilor, iar firma și-a asumat lucrările de reparație. Respectiv, abia în septembrie 2017 a fost semnat procesul-verbal de recepție finală. Cu toate acestea, nu a mai fost folosită niciodată. Laiola SRL este deținută, în cote-părți egale, de Ghenadie Vizitiu, om de afaceri originar din Drochia și Ion Comanac, consul onorific al Republicii Columbia în Republica Moldova, al cărui birou se află în aceeași clădire unde își are adresa juridică compania Laiola SRL. Am mers la sediul firmei pentru a discuta cu unul dintre proprietarii afacerii. Ne-a răspuns la telefon Ghenadie Vizitiu, unul dintre fondatorii companiei.

Noi am făcut toată lucrarea, a fost dată în exploatare, a fost comisia și din partea finanțatorilor europeni, a fost și din partea inspecției în construcție, a primăriei și tot. Totul a fost dat în exploatare, a fost testat și a lucrat un pic. După asta am conservat-o, fiindcă ei nu au vrut să o exploateze. Și am plecat de acolo. După asta s-a terminat totul”, a spus Ghenadie Vizitiu.

În mai 2018, Consiliul raional transmite stația Consiliului orășenesc Drochia care, ulterior, o dă în gestiunea întreprinderii municipale Apă-Canal Drochia. În perioada cât a fost construită, la conducerea primăriei era Nina Cereteu, funcție pe care o deține până în prezent, fiind la al treilea mandat de primăriță. La alegerile parlamentare din 2025, a candidat cu numărul trei în lista partidului condus de Renato Usatîi – „Partidul Nostru”, care a obținut șase fotolii de deputat. Cereteu, însă, a ales să rămână la șefia primăriei Drochia.

Eu, cel puțin, o consider ca este o investiție irelevantă pentru oraș. Ideea a fost de a avea o stație de epurare modernă, model, în țară. Atunci trebuia reparată și dotată cea veche, existentă, care avea o capacitate și cu potențial de a extinde capacitatea mare, pentru a asigura nu doar orașul, dar și cu probabilitatea de a mai conecta și satele vecine”, a declarat Cereteu.

Întrebată de ce stația a fost lăsată de izbeliște, primărița a spus: „Ne-am orientat ca să asigurăm cetățenii cu acces la canalizare, adică cu acces la servicii, să extindem rețelele. Pentru că, pentru moment, am considerat că această stație, un pic poate să mai aștepte, să nu căutăm acuma investiții în timp ce oamenii nu au acces la aceste servicii”.

Apele uzate ale orașului Drochia sunt epurate la stația veche care se află nu departe de cea nouă, iar după curățare sunt vărsate în pârâul Graid.

Sunt conștientă de faptul că această investiție, acest proiect, este ca o pată neagră pe imaginea orașului. Deși nu noi am fost cei care am aplicat, dar suntem cei care o gestionam în continuare”, a declarat Nina Cereteu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: