NM espresso

NM Espresso: «Roadele» votului de la «Eurovision», cine a numit-o pe Maia Sandu «dictator» și cine va judeca corupții VIP

Marina Ghilien
| 20 mai, 2026
08:09

Maia Sandu la Strasbourg: UE, ordin și scandal

Președinta Maia Sandu a declarat la Strasbourg că Moldova este pregătită să înceapă negocierile cu UE pentru toate clusterele. Potrivit ei, «mai este încă mult de muncă», însă deschiderea negocierilor va permite Moldovei să treacă la următoarele etape ale integrării europene.

La Strasbourg, Maia Sandu a primit Ordinul European pentru contribuțiela promovarea valorilor europene. Distincția le-a fost acordată și fostului cancelar al Germaniei, Angela Merkel, precum și fostului președinte al Poloniei, Lech Walesa.

Ceremonia de decernare a fost perturbată de fostul deputat român Cristian Rizea, care a strigat din sală că Maia Sandu este «dictator» și că «protejează mafia». Rizea a fost acoperit de aplauze și ulterior scos din sală.

«Eurovision»: ce a urmat după votul Moldovei

Pe fundalul votului juriului moldovenesc la «Eurovision», care a provocat un val de reacții negative, directorul general al Teleradio-Moldova, Vlad Țurcanu, și-a dat demisia. Totuși, acesta este departe de a fi primul scandal răsunător legat de TRM. Despre motivul pentru care tocmai această situație «a doborât » conducerea companiei publice — în materialul «Victima Eurovision».

Scandalul a izbucnit din cauza punctajului mic acordat de juriul moldovenesc interpretei din România. Membrul juriului, Pavel Orlov, a subliniat că a votat «imparțial» și că, potrivit regulamentului, juriul nu poate favoriza participanții pe criterii naționale. Iar Președinta Maia Sandu, comentând votul, a declarat că «cel mai important lucru» este că «apreciem foarte mult interpreta din România».

Potrivit editorului NM, Evghenii Șolari, actualul scandal legat de «Eurovision» spune despre Moldova și societatea moldovenească mult mai mult decât multe evenimente-cheie din ultimii ani, inclusiv alegerile și referendumurile. Mai mult decât ne-am fi dorit să știm și să vedem. Întrebarea principală este: de unde există atât de multă ură în societatea moldovenească? Despre cum s-a ajuns aici — în editorialul «Partea întunecată a Moldovei 2».

Citat: «Acest scandal este, în același timp, o delicatesă pentru sociologi și spiritele libere și o tortură pentru cei care au crezut și cred că această țară poate avea un viitor normal. Am văzut cum gălăgioșii creează o realitate falsă, cum cei care chiar au ceva de spus preferă să tacă pentru a nu se murdări de noroi și ură. Iar cei care vorbesc zilnic cel mai mult despre lupta împotriva corupției justifică și glorifică o mentalitate profund coruptă».

Tiraspol, Chișinău și alegerile din Transnistria

Tiraspolul a acuzat Chișinăul că intenționează să saboteze alegerile liderului transnistrean, care urmează să aibă loc în decembrie. Autoritățile transnistrene se așteaptă înainte de scrutin la «intensificarea presiunilor» serviciilor speciale moldovenești asupra membrilor comisiilor electorale. Serviciul de Informații și Securitate a calificat declarațiile Tiraspolului drept «speculații care nu merită comentate».

Iar Biroul de reintegrare a declarat că astfel de «alegeri» încalcă suveranitatea și legislația Moldovei.

Instanță anticorupție fără judecători?

La trei luni după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat concurs pentru ocuparea a 15 locuri vacante în noul colegiu specializat anticorupție, doar doi judecători și-au depus candidaturile. Este vorba despre același colegiu care, la inițiativa Maiei Sandu, trebuia să devină Curtea Anticorupție, însă în final s-a decis crearea a două colegii specializate. Ce se știe despre candidați citiți în materialul «Cine va judeca corupții VIP din Moldova?».

Tragedia din unitatea militară de la Cahul: detalii

Comisia parlamentară pentru securitate națională, apărare și ordine publică a desfășurat o ședință închisă privind cazul adolescentului decedat într-o unitate militară din Cahul. În urma audierilor, președintele comisiei, Lilian Carp, a oferit detalii despre tragedie.

«Avem întrebări» pentru Osmochescu

Între timp, în Moldova, o criză o înlocuiește pe alta. Despre modul în care conflictul din Orientul Mijlociu a influențat PIB-ul Moldovei, câți migranți sunt necesari economiei moldovenești și cum poate fi majorat exportul — în noul episod al podcastului «Avem întrebări», cu ministrul economiei Eugeniu Osmochescu: «Vor fi interzise produsele rusești în Moldova?».

Gutnic vs Ceban

Un alt scandal — cel privind demiterea viceprimarei Chișinăului, Irina Gutnic — ia amploare. Ea a lansat noi acuzații la adresa primarului Ion Ceban. Gutnic susține, în special, că Ceban o obliga să semneze contracte fictive și trimitea angajații primăriei să facă agitație electorală. Primăria a calificat acuzațiile drept «fake-uri».

Tăbârță vs PAS

Fosta membră PAS, Olga Tăbârță, a declarat că a fost exclusă ilegal din partid. Potrivit ei, motivul îl constituie declarațiile sale publice despre funcționarii de stat corupți. În PAS se afirmă că excluderea are legătură cu participarea Olgăi Tăbârță într-o platformă investițională suspectată de escrocherie.

Agenda zilei, 20 mai:

10:00 — Ședința Guvernului;
11:00 — Declarații după ședința Guvernului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

top, выборы

Știri similare

Politică

Maia Sandu, declarații după ce premierul a demisionat pentru că nu-și mai poate „exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile” proprii LIVE

Politică

Alexandru Munteanu demisionează din funcția de prim-ministru al R. Moldova, după doar opt luni de mandat⚡️⚡️⚡️

Politică

Comisia de anchetă pentru întreprinderile de stat, constituită în ciuda boicotului opoziției: „Nu avem încredere”

Mihaela Conovali
| 3 iulie, 2026
11:26

Parlamentul a constituit o comisie de anchetă care va examina activitatea întreprinderilor de stat. În funcția de președinte al comisiei a fost desemnat deputatul PAS Dinu Plîngău. Proiectul în acest sens, înaintat de un grup de deputați PAS, a stârnit critici. Nemulțumirile au vizat conducerea comisiei. Opoziția a solicitat ca funcția de președinte să revină unui reprezentant al opoziției. În urma unor schimburi de replici, opoziția a anunțat că nu are încredere în comisie și că nu va participa la activitățile acesteia.

Deputatul „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, l-a întrebat pe Plîngău cât de credibilă va fi comisia, dacă aceasta va fi condusă de guvernare. „Cum guvernarea sau deputații pot să investigheze numirea în funcții a unor funcționari pe care tot guvernarea i-a numit?”, a adăugat deputatul.

„Credibilitatea o face activitatea comisiei. Chiar dacă membri ai acestei comisii pot fi doar deputați (…), delegați din toate fracțiunile (…), o recomandare ar fi să invităm, în calitate de experți în cadrul acestei comisii, și jurnaliști de investigații”, a răspuns Plîngău. Totodată, el a spus că trebuie respectat regulamentul parlamentului: „să stabilim cotele în conformitate cu proporția pe care o are fiecare fracțiune, iar fracțiunile să delege oameni în această comisie”.

Plîngău a mai spus că „funcția de președinte în cadrul unei comisii de anchetă nu e funcție decisivă, este o funcție de secretariat, să-i organizeze pe toți, să-i sune pe toți”.

În context, socialistul Vlad Batrîncea a declarat că nu vede nicio problemă dacă funcția ar fi ocupată de un reprezentant al opoziției. „Oferiți funcția de președinte opoziției”, a adăugat acesta. „Nu e vorba de președinte, e vorba că noi nu vom participa în acest exercițiu inutil. (…) O să conduceți, domnul Plîngău, cinci colegi din fracțiunea PAS și o să vă adunați și o să solicitați rapoarte. (…) Asta nu este despre comisie de anchetă. (…) Nu vom participa, nu avem încredere”, a mai declarat Batrîncea.

„Comisia o să fie constituită din cei care vor să pună umărul”, a reacționat Plîngău.

În final, proiectul a fost susținut de 55 de deputați ai PAS. Opoziția nu a participat la vot. În urma votului, deputații din opoziție au anunțat că nu vor face parte din comisie. Ulterior, reprezentanții PAS au anunțat că locurile opoziției din comisie rămân vacante pentru 60 de zile.

Despre comisie

Comisia de anchetă este formată din 11 deputați. În funcția de președinte al Comisiei a fost desemnat deputatul Dinu Plîngău.

Potrivit Legislativului, Comisia va verifica dacă fondurile publice și patrimoniul de stat au fost administrate în conformitate cu prevederile legale. Totodată, membrii acesteia vor analiza eventualele prejudicii aduse întreprinderilor de stat și vor evalua eficiența autorităților publice competente în prevenirea și identificarea abaterilor sau a eventualelor abuzuri comise de administratorii acestor întreprinderi.

Membrii Comisiei de anchetă vor examina, în mod special, cazurile în care au fost angajate persoane cu încălcarea procedurilor legale și a principiilor meritocrației, profesionalismului și integrității. De asemenea, Comisia va examina nivelul remunerației administratorilor și al angajaților întreprinderilor de stat, precum și situația întreprinderilor aflate în procedură de insolvabilitate sau care înregistrează pierderi financiare.

Comisia de anchetă va prezenta, în termen de 60 de zile, un raport privind rezultatele activității sale. Documentul va include propuneri de perfecționare a legislației, măsuri pentru consolidarea mecanismelor de control asupra activității întreprinderilor de stat, precum și soluții pentru protejarea angajaților întreprinderilor aflate în proces de insolvabilitate.

***

Pe 1 iulie, deputatul PAS Dinu Plîngău a anunțat intenția de creare a comisiei, precizând că inițiativa îi aparține și este susținută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu. Ulterior, la ședința Parlamentului din 2 iulie, vicepreședinta Legislativului și deputata PAS Doina Gherman a propus, din partea fracțiunii PAS, includerea pe ordinea de zi a unui proiect privind constituirea „Comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat”. În replică, socialistul Vlad Batrîncea a declarat că PSRM are înregistrat încă din 25 iunie un proiect de hotărâre privind crearea unei comisii similare, susținut de fracțiunile de opoziție, și a afirmat că aceasta ar trebui să fie condusă de un reprezentant al opoziției, precum Ion Chicu. Detalii AICI.