Facebook / Ion Ceban

NM Espresso: Un nou jucător în alegerile din Moldova, apărarea spațiului aerian de drone, scandal legat de «ocuparea unei biserici»

La ce să ne așteptăm de la alegerile din Moldova?

În Moldova, cele mai mari transformări ale forțelor politice au loc în rândul opoziției. Un sondaj prezentat recent de compania iData a arătat că partidul de guvernământ PAS își menține un rating stabil, în jur de 26–27%. În schimb, formațiunile proruse — Partidul Socialiștilor condus de Igor Dodon și Blocul «Pobeda» al lui Ilan Șor — pierd din popularitate: în jur de 11% dintre respondenți ar vota pentru socialiști și circa 10% pentru «Pobeda».

Totodată, Blocul nou-născut «Alternativa», condus de primarul Chișinăului, Ion Ceban, a înregistrat deja un debut promițător înaintea alegerilor parlamentare. Aproape 7% dintre alegători sunt gata să-l voteze. Din februarie, ratingul blocului lui Ceban și al politicienilor care s-au alăturat acestuia s-a dublat.

Detalii citiți în articolul NM.


Moldova îmbunătățește apărarea antiaeriană

Ministerul Apărării al Moldovei a prezentat un proiect de lege privind securitatea spațiului aerian național. Guvernul urmează să-l examineze deja la ședința din 2 iulie. Legea actuală este considerată depășită și nu reflectă posibilitățile tehnologiilor moderne scoase în evidență de războiul din Ucraina. Noul proiect prevede reacții clare în caz de pătrundere a dronelor în spațiul aerian al țării, zboruri neautorizate ale avioanelor militare sau ale celor care transportă substanțe periculoase.

În acest material, NM explică modul în care autoritățile intenționează să reacționeze la încălcările spațiului aerian al Republicii Moldova.


Afaceri bisericești

La 1 iulie, în Moldova sosește ministrul de externe al Germaniei, Johann Wadephul. Oficialul german își va concentra vizita pe chestiuni bisericești. Programul său include o conferință de presă la Catedrala Mitropolitană din Chișinău, întâlniri cu reprezentanți ai diferitor confesiuni religioase și o cină la sediul Președinției, împreună cu Maia Sandu.

Între timp, în Moldova continuă scandalurile bisericești. În satul Grinăuți, raionul Rîșcani, o parte dintre locuitori susțin Mitropolia Basarabiei (subordonată Patriarhiei Române), iar o altă parte — Mitropolia Moldovei (afiliată Bisericii Ortodoxe Ruse). În scandal s-a implicat deja Partidul Socialiștilor, care susține că Mitropolia Basarabiei ar fi întreprins, «cu sprijinul poliției și al autorităților locale, o tentativă de preluare prin forță» a bisericii. Cele două mitropolii nu au comentat, deocamdată.


Transportatorii protestează

Asociația Patronală din domeniul transportului rutier (APOTA) va organiza pe 9 iulie primul dintr-o serie de proteste planificate. Acesta va avea loc în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Următoarele acțiuni sunt planificate în fața sediului Delegației Uniunii Europene în Moldova și al Agenției Naționale Transport Auto (ANTA). Datele pentru acestea vor fi anunțate ulterior.

Transportatorii cer autorităților o nouă metodologie de calcul al tarifelor, renunțarea la adaptarea transportului pentru persoanele cu dizabilități și amânarea implementării biletului electronic.

Președintele APOTA, Oleg Alexa, va oferi un interviu live pentru NewsMaker — astăzi, 1 iulie, la ora 17:45, în cadrul podcastului «Avem întrebări» cu Nicolae Paholinițchi, pe canalul de YouTube al NewsMaker Moldova.


Agenda zilei, 1 iulie:

  • 10:00 — Fracțiunile PAS și PSRM din Consiliul municipali vor susține conferințe de presă.
  • 16:00 — Comisia Electorală Centrală se va întruni în ședință ordinară.
  • 18:00 — Ministrul german de externe Johann Wadephul va susține briefing de presă în fața Catedralei Mitropolitane din Chișinău, fără întrebări din partea presei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: