abri-kos.ru

NM Espresso: unde a propus Dodon să se desfășoare dezbaterile, de ce Sandu a spart ouă și cum s-a găsit Rizea

Epidemia: situația

1020 de cazuri noi de coronavirus s-au înregistrat astăzi în Moldova, inclusiv la 63 de lucrători medicali, după ce s-au procesat 3175 de teste. Numărul total al celor care s-au contaminat de la începutul epidemiei s-a majorat până la 78 507 persoane. 58 292 dintre acestea s-au însănătoșit, 1851 au decedat (13 — în ultimele 24 de ore). Peste 18,3 mii de persoane care s-au îmbolnăvit continuă tratamentul în spitale și la domiciliu, 797 dintre ele fiind în stare gravă, iar 40 — conectate la aparatele de respirație asistată.

În România, Ucraina și Rusia s-au înregistrat noi recorduri de cazuri de COVID — peste 8,5 mii, peste 9,5 mii și, respectiv, aproape 20 mii. La nivel mondial, numărul persoanelor care s-au contaminat cu coronavirus de la începutul pandemiei a depășit 47 milioane, dintre care peste 1,2 milioane de persoane au decedat.

Electorala: turul doi

Comisia Electorală Centrală a validat rezultatele turului întâi al alegerilor prezidențiale și a aprobat decizia cu privire la organizarea turului doi în ziua de 15 noiembrie. Totodată, CEC a decis să majoreze cu 20% numărul de buletine pentru participarea la vot a diasporei în turul doi.

Electorala: Găgăuzia și minoritățile etnice

Un deputat al Adunării Populare a Găgăuziei a acuzat puterea executivă a autonomiei de «fraude fără precedent» la alegeri. Deputatul afirmă că funcționarii publici din autonomie au fost forțați să voteze pentru un anumit candidat și, ca dovadă, să fotografieze buletinul completat. Irina Vlah, bașkanul Găgăuziei, a respins aceste acuzații, menționând că pe adresa Consiliului electoral al autonomiei nu a venit nicio plângere referitoare la astfel de încălcări.

Iar președinții comunităților naționale au difuzat o declarație comună prin care au condamnat incidentele din timpul alegerilor privind împiedicarea participării la vot a alegătorilor din Transnistria. Totodată, ei au îndemnat reprezentanții comunităților să facă alegerea în turul doi «în favoarea creării, a stabilității» și «păstrării valorilor familiale».

Dezbateri: Dodon vs Sandu

Igor Dodon a chemat-o pe Maia Sandu la dezbateri înainte de turul doi al alegerilor și a propus ca acestea să se desfășoare «pe un teritoriu neutru — la Academia de Studii Economice din Moldova». Conform ideii lui Dodon, dezbaterile vor fi difuzate de postul public de televiziune Moldova 1, dar și de oricare alte televiziuni private, care vor dori.

Maia Sandu consideră că «singurele dezbateri la care ar trebui să meargă Dodon sunt dezbaterile cu procurorii». Cu toate acestea, «din respect față de cetățeni», ea a acceptat invitația lui Dodon la dezbateri. Sandu l-a numit «un porumbel rănit care a început să cânte cântece de jale» după turul întâi: «Timp de două luni, Igor Dodon a evitat dezbaterile. Dar acum, văzând că pierde, vrea să participe la ele».

Sandu a publicat pe contul său de TikTok un filmuleț în care sparge ouă și întreabă: «Omletă sau scrob?». Desigur, toți au înțeles că ea face aluzie la declarațiile lui Dodon, când acesta a spus că o bătrână i-a prezis în ouă victoria în turul întâi. Campania electorală actuală de la noi este plină de metafore și sarcasme.

«Electoratul NeParalel»

Protagonistul noii ediții a proiectului special NM «Electoratul NeParalel» este Alexandru Sarioglo care în prezent activează într-o mare companie IT din SUA. În interviul video «Многие говорят — поживу здесь, но ищут возможности вернуться в Молдову» («Mulți zic: voi trăi aici, dar caută posibilități să revină în Moldova»), el a spus de ce consideră că, într-o măsură oarecare, Dodon are dreptate numind diaspora «un electorat paralel».

Deputații și politica

Deputații Partidului «Șor» au semnat un acord cu grupul Pentru Moldova, format zilele acestea din cinci descendenți ai grupului Pro Moldova. Aceștia au convenit asupra creării platformei Pentru Moldova, în care vor lucra împreună. Cei de la «Șor» au menționat că platforma este al doilea grup după numărul de membri din parlament și au făcut apel către alți deputați să adere.

Istoria despre Rizea

Istoria este interesantă. Fostul deputat român Cristian Rizea, condamnat în patrie la patru ani de închisoare pentru spălare de bani, a trăit la Chișinău timp de doi ani. În timpul procesului, Rizea a reușit chiar să obțină cetățenia Moldovei. În articolul «Ризя нашелся» («Rizea s-a găsit»), NM a încercat să afle, de ce în anul 2019, autoritățile moldovenești nu l-au închis în pușcărie, la cererea autorităților României și cum s-au pomenit implicați în această istorie politicieni din Moldova și din România, dar și «serviciile speciale din Rusia».

Și despre ceea ce va fi astăzi, 5 noiembrie

  • Va avea loc ședința guvernului.
  • În Moldova va fi lansată prima platformă a expozițiilor online virtual-fairs.md.
  • Va avea loc conferința de presă «Bogdan Țîrdea continuă să dezvăluie secretele ONG-urile».

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Guvernul mai taie din primăriile care vor rămâne după reforma teritorială. Top cinci „cele mai puternice”, care vor primi cei mai mulți bani

Guvernul propune ca numărul primăriilor din R. Moldova să fie redus de la aproape 900 în prezent la 273, în rezultatul procesului de amalgamare voluntară și normativă. Informația a fost comunicată pe 8 octombrie de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, care a amintit, de asemenea, despre propunerea de a înlocui actualele 32 de raioane cu trei regiuni și ca țara să aibă trei municipii și UTA Găgăuzia. Potrivit lui Buzu, în următoarele zile, Guvernul va propune spre consultare primul pachet de legi, iar toate aceste hotare vor intra în practică odată cu alegerile locale de anul viitor. În context, Buzu a prezentat propunerea noii hărți administrativ-teritoriale.

Buzu a anunțat că „Guvernul propune următoarea configurație administrativă: 273 de primării, trei regiuni, trei municipii de nivelul II – Taraclia, Chișinău și Bălți – și UTA Găgăuzia”.

„În următoarele zile, Guvernul va propune spre consultare primul pachet de legi, care urmează să implementeze această structură. Vom avea consultări largi. Ne vom consulta și la Guvern cu societatea civilă. Vom merge la Parlament, vom invita la discuții fiecare fracțiune parlamentară. Vom discuta și cu partidele extraparlamentare. Vom discuta și vom avea o rundă suplimentară de consultări în fiecare raion. Vom invita și primăriile vizate încă o dată să se expună pe proiectul de lege, pe noua hartă”, a declarat Buzu.

Potrivit lui Buzu, aprobarea primului pachet legislativ va permite începerea procesului de tranziție. „După care vor urma și alte pachete legislative prin care urmează să clarificăm modul în care vor funcționa regiunile și noile primării”, a adăugat el. Secretarul general al Guvernului a precizat că „toate aceste prevederi, toate aceste hotare, vor intra în practică odată cu alegerile locale de anul viitor”. „Noi votăm în această toamnă pachetul legislativ.”, a menționat el.

Ce se schimbă și ce rămâne în actuala formă

Buzu a precizat că, în 2023, la alegerile locale, cetățenii au primit trei buletine de vot: pentru funcția de primar, pentru consiliul local și pentru consiliul raional. „În 2027, iarăși vor primi 3 buletine de vot: pentru funcția de primar, deja în circumscripția nouă; pentru candidații la funcția de consilier în circumscripția nouă, în primăria mai mare; și consilieri regionali”, a adăugat el.

În ceea ce privește consilierii regionali, a precizat Buzu, după ce vor fi aleși, le vor fi validate mandatele. Ulterior, consilierii regionali se vor întruni în ședințe în cele trei regiuni și vor alege președinții și vicepreședinții de regiune. „Se schimbă doar scara – de la 32 la 3 – și se schimbă competențele acestor regiuni. Regiunile nu vor mai presta servicii, nu vor administra rețea de școli, nu vor mai fi fondatori ai oficiilor medicilor de familii, nu vor administra bunuri, cum ar fi muzee, stadioane, clădiri, școli sportive. Toate aceste lucruri vor fi preluate de către primăriile din orașele respective”, a comunicat el. Potrivit lui Buzu, „regiunile vor avea un mandat de a accelera dezvoltarea regională, să faciliteze proiecte transfrontaliere, să faciliteze proiecte între primăriile din acea regiune”.

În ceea ce privește primăriile, Buzu a comunicat: „Un cetățean de ce merge la primărie? Să ia un certificat, o adeverință, să se plângă, are nevoie de asistent social, lucrător social, să achite o taxă. Toate aceste lucruri vor fi prestate în continuare în localitate. În fiecare localitate vom propune primăriilor să aibă acel reprezentant al primarului”.

„Este important să le oferim acestor echipe capacități, să construim primării puternice, cu mai multe resurse, să digitalizăm procesele și să ne asigurăm că acolo există profesioniștii necesari. Este important să ne pregătim pentru fondurile europene și să dezvoltăm capacități de a implementa proiecte mari care să ofere cetățenilor servicii esențiale: drumuri, iluminat stradal, apă, canalizare, sortarea deșeurilor”, a mai declarat secretarul general al Guvernului. 

Amintim că, în luna septembrie, Buzu estima că, după alegerile locale din 2027, în Republica Moldova vor rămâne aproximativ 292 de primării. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: