Nouă angajați de la M1, inclusiv directoarea nou-numită, se plâng Parlamentului pe conducerea TRM. Reacția lui Țurcanu

Membri ai Consiliului de Programe al televiziunilor „Moldova 1” și „Moldova 2” din cadrul „Teleradio-Moldova” (TRM) susțin că șefia companiei le ignoră atribuțiile. Aceștia au cerut intervenția Parlamentului, menționând că la TRM au fost alocați 137.000 de lei „pentru un „concept” de emisiune aflată deja în grilă din luna martie a anului curent, fără o analiză a conținutului de către Consiliul de Programe și fără organizarea unui concurs de idei”. Directorul TRM, Vladimir Țurcanu, a calificat plângerea drept „o ciudățenie” și i-a acuzat pe membrii Consiliului de inacțiune. Ce ține de bani, Țurcanu a declarat că aceștia au fost alocați „în primul rând pentru pachetul grafic”, în urma unor negocieri directe, în cadrul procedurilor de achiziție. El a precizat că banii au fost alocați înainte ca emisiunea să intre în grilă.

Scrisoarea Consiliului de Programe

Pe 1 iulie, pe online a fost publicată o scrisoare semnată de Consiliul de Programe și adresată Comisiei parlamentare pentru mass-media și comunicații. 

În scrisoare, Consiliul de Programe a declarat că are ca sarcină să examineze proiectele de creație, prezentate în cadrul concursurilor atât de către colaboratorii companiei, cât și de autorii din exteriorul ei, desemnând învingătorul; să evalueze calitatea proiectelor-pilot de emisiuni și a programelor difuzate; să anunțe concursuri de proiecte noi, în conformitate cu necesitățile grilei, atât pentru colaboratorii televiziunii, cât și pentru producătorii autohtoni independenți. 

Consiliul s-a plâns că aceste atribuțiile sunt ignorate atât de directorul general al companiei TRM, cât și de Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare, precizând că avizul său nu este solicitat și nu este luat în considerare în procesul de aprobare și finanțare a proiectelor editoriale.

„Un exemplu recent este alocarea sumei de 137.000 MDL pentru un „concept” de emisiune aflată deja în grilă din luna martie a anului curent. Această decizie a fost luată fără o analiză a conținutului de către Consiliul de Programe, fără o justificare clară privind valoarea achitată și fără organizarea unui concurs de idei, fapt ce ridică suspiciuni de cheltuire iresponsabilă a fondurilor publice. Mai mult decât atât, nu ne-a fost oferită posibilitatea de a analiza oportunitatea și relevanța editorială a proiectului, așa cum prevede mandatul nostru”, se arată în scrisoarea Consiliului, care a solicitat să fie analizată această situație în cadrul Comisiei parlamentare și să intervină „pentru restabilirea cadrului legal și a rolului consultativ al Consiliului de Programe în procesul de aprobare a proiectelor de emisiuni”.

Telegram/Index
Telegram/Index

Scrisoarea a fost semnată de către nouă persoane, membri ai Consiliului de Programe, printre care: directoarea generală adjunctă (televiziune) Ecaterina Covali-Cheptanaru, conducătoarea artistică Diana Donică, vicedirectorul departamentului radioteleviziune Leonid Melnic, șeful de secție Victor Scodilo, directoarea Departamentului Moldova-2 Ludmila Vasilache, precum și șefa de subdiviziune în radioteleviziune Tatiana Vlas.

Comisia parlamentară cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a primit scrisoarea Consiliului. Aceasta va fi redirecționată către Consiliului de Supraveghere şi Dezvoltare al TRM. Informațiile au fost comunicate pentru NewsMaker de către președinta Comisiei parlamentare, Liliana Nicolaescu-Onofrei.

Reacția directorului TRM

Directorul TRM, Vladimir Țurcanu, a declarat pentru NewsMaker că a văzut scrisoarea și a cerut să i se confirme autenticitatea acesteia. „Încă nu am primit nicio informație”, a menționat el.

„Referitor la conținut, ce pot să vă spun este că Consiliul de Programe este un consiliu consultativ și toate deciziile se află în dreptul directorului televiziunii, iar trimiterea pe care o fac semnatarii acestei scrisori la modul în care s-a gestionat o situație cu o emisiune este la îndemâna acestui Consiliu să se autosesizeze, să analizeze un program și să ia decizii cu privire la acest program. Deci, ce reclamă semnatarii că ar trebui să se facă, trebuie să facă ei înșiși, așa prevede regulamentul acestui Consiliu de programe. E o ciudățenie ce am văzut, nu există nimic temeinic în a se reclama public. (…) Acest consiliu are prerogativa de a analiza programe și în loc să le analizeze face o scrisoare prin care spune că nu le-a analizat. Directoarea, fiind președinta acestui consiliu de programe, putea în orice moment, în ultimele trei luni, să se autosesizeze, să analizeze programul și să dea un verdict. Așa cum are sarcina să facă cu toate emisiunile care sunt la televiziune. Practic ei își recunosc inacțiunea în privința unui program care a început să performeze”, a comunicat Țurcanu.

Potrivit directorului TRM, semnatarii „s-au apucat de o emisiune care performează – emisiunea „Pe față” realizată de Lucia Vieru”. Țurcanu a adăugat că emisiunea este văzută drept concurentă în raport cu producții realizate în cadrul companiei.

„Doar că noi în continuare vom promova tinerii și oamenii cu vederi moderne. (…) Așa că eu interpretez toate aceste încercări ca pe o rezistență care încă există la TRM dar care, nu am nicio îndoială, va fi depășită prin toate metodele pe care le avem la dispoziție”, a adăugat Țurcanu. „După cum ați văzut, în ultimul an, oamenii care au lucrat mulți ani la televiziune și s-au simțit foarte bine în timp ce în instituție a fost rău încearcă acum să împiedice toate aceste elemente de dezvoltare pentru instituția noastră, ceea ce nu este foarte plăcut pentru că ne-am dori să discutăm despre alte lucruri, profesionale”, a mai spus directorul TRM.

Întrebat pentru ce a fost alocată suma de 137.000 MDL, directorul TRM a declarat: „În primul rând pentru pachetul grafic și am avut, prin achiziții, negocieri directe. E o procedură absolut legală”. Țurcanu a precizat că suma a fost alocată înainte ca emisiunea să apară în grilă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Șapte istorii documentare din Găgăuzia: la Comrat s-a încheiat workshopul de film documentar organizat cu susținerea Uniunii Europene

La Comrat s-a încheiat workshopul de șapte zile Moldox Lab Gagauzia, care a reunit 12 participanți și participante din diferite comunități etnoculturale, lingvistice și sociale din Republica Moldova. Timp de o săptămână intensă, aceștia au parcurs întregul proces de lucru: de la primele idei și identificarea protagoniștilor, până la filmări, montaj și premiera publică a scurtmetrajelor documentare. 

Workshopul s-a desfășurat în perioada 6–12 iulie 2026, adunând participanți din Comrat, Ceadîr-Lunga, Beșghioz, Gaidar, Chirsova, Chiriet-Lunga, Bender, Chișinău, Baurci și satul Semionovca din raionul Ștefan Vodă. 

Sub îndrumarea regizorului și mentorului Călin Laur, participanții au făcut cunoștință cu principalele genuri ale filmului documentar, dramaturgia, storytellingul, principiile de construire a unei istorii, lucrul cu echipamentul de filmare și sunetul. De asemenea, a urmat o sesiune privind mecanismele de participare în viața publică a tinerilor inclusiv a minorităților naționale, precum și rolul acestora în promovarea și consolidarea dialogului intercultural. 

Filmele realizate în cadrul atelierului vorbesc despre oameni, tradiții, meșteșuguri, memorie, migrație și viața de zi cu zi a diferitor comunități. Prin istorii personale, participanții au încercat să privească mai atent realitatea din jur și să aducă în prim-plan teme care rareori ajung în centrul atenției publice. 

Premiera la Comrat 

Pe 12 iulie, la Tekwill Comrat, a avut loc premiera publică a filmelor realizate în cadrul workshopului. La proiecție au participat aproximativ 50 de spectatori: locuitori ai regiunii, protagoniști ai filmelor, familiile participanților și invitați. 

După vizionare, publicul a avut ocazia să împărtășească impresii și să discute filmele împreună cu autorii. Pentru toți participanții, aceasta a fost prima experiență de prezentare a propriei lucrări documentare în fața unui public larg. 

Lucrul cu aceste filme nu se oprește aici: 

Filmele realizate în cadrul workshopului vor continua să fie promovate prin canalele MOLDOX și CMI, precum și în contexte educaționale și comunitare, contribuind la un dialog mai amplu despre diversitate, participare și coeziune socială în Republica Moldova. În noiembrie 2026, ele vor fi prezentate în cadrul Festivalului Internațional de

Film Documentar MOLDOX de la Chișinău. Astfel, autorii vor avea ocazia să își prezinte poveștile unui public mai larg și să continue dialogul despre diversitatea culturală, viața regiunilor și participarea diferitor comunități la viața publică din Republica Moldova. Participanții programului se vor alătura, de asemenea, comunității de alumni MOLDOX Lab, unde vor putea continua să își dezvolte ideile, abilitățile și conexiunile profesionale. 

Activitatea a fost organizată de Asociația MOLDOX în parteneriat cu CMI – Fundația pentru Pace Martti Ahtisaari, în cadrul proiectului „Coeziune socială prin dialog”, finanțat de Uniunea Europeană. Proiectul își propune să contribuie la consolidarea coeziunii sociale în Republica Moldova și la extinderea participării eficiente și constructive a tinerilor și a minorităților naționale în viața publică, dezbaterile publice și procesele democratice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: