Noua carte de identitate de model european, disponibilă în Moldova: Cum poate fi solicitată

Începând de astăzi, cetățenii Republicii Moldova pot solicita noul buletin de identitate de tip european la centrele multifuncţionale ale Agenției Servicii Publice sau online, pe pagina instituției, selectând serviciul „Carte de identitate 20 de zile lucrătoare”. Primul milion de cărți de identitate vor fi eliberate gratuit celor care solicită pentru prima dată acest document, cu un termen de eliberare obișnuit.

Noua carte de identitate nu este obligatorie, dar va înlocui, treptat, buletinele actuale și poate fi obținută începând cu vârsta de 14 ani.

Aceasta va avea dimensiunea unui card bancar, formatul de 85,6 mm pe 53,98 mm. Nu va mai include informațiile despre domiciliu și reședința temporară a titularului, dar va avea semnătura electronică. Astfel, posesorii vor putea accesa online serviciile publice (bancare, fiscale, sociale, educaționale etc.) fără a mai fi nevoie să meargă la ghișeu.

Conform Agenției Servicii Publice, în prima lună de la lansarea proiectului, cărțile de identitate nu vor putea fi solicitate în regim de urgență.

Cetățenii care au nevoie urgentă de un act de identitate vor primi cărți de identitate provizorii, care au aceeași valabilitate juridică ca un act permanent pe teritoriul Republicii Moldova. Acestea vor fi eliberate gratuit, la momentul solicitării.

După epuizarea cantității de un milion de cărți de identitate eliberate gratuit, cetățenii vor achita următoarele tarife:

* Carte de identitate, perfectată în termen de 20 zile lucrătoare – 290 lei

* Carte de identitate provizorie, eliberată la data adresării – 100 lei.

***

Noul buletin va mai conține următoarele informații:

  • date în format tipărit: denumirea statului emitent, în limbile română și engleză; denumirea actului de identitate, în limbile română și engleză; seria şi numărul; numele și prenumele; sexul; data naşterii; cetăţenia; numărul de identificare de stat al persoanei fizice; data emiterii și autoritatea emitentă; data expirării termenului de valabilitate; imaginea facială; semnătura olografă a titularului, de la vârsta de 14 ani.
  • date în format electronic: toate datele din formatul tipărit și din formatul inscripționat; mijloacele semnăturii electronice calificate și certificatele cheilor publice (în cazul titularilor cu capacitate deplină de exercițiu; datele biometrice ale titularului (imaginea facială și, după caz, imaginile amprentelor digitale). 

Valabilitatea cărților de identitate va fi diferită, în funcție de vârsta titularului:

  • de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 – 7 ani;
  • de 7 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 7 – 14 ani;
  • de 10 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 – 70 ani;
  • nelimitat, după împlinirea vârstei de 70 de ani.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: