„Nu am niciun regret”. Veronica Dragalin, despre top 3 succese la Procuratura Anticorupție, feminism, Telegram și relația cu Maia Sandu. Interviu NM

Acum un an, Veronica Dragalin se pregătea să ia una dintre cele mai importante decizii din cariera sa: să renunțe pentru cel puțin 5 ani la viața din SUA în favoarea celei din Republica Moldova și să preia conducerea unei instituții în care până atunci nu a lucrat nicio zi. La 11 luni distanță, șefa Procuraturii Anticorupție (PA) locuiește la Chișinău și luptă pentru ca instituția pe care o conduce să obțină resursele promise încă acum 7 ani și să schimbe modul în care a funcționat până acum. Redactorul NM Stela Untila a discutat cu Veronica Dragalin despre reforma pe care o așteaptă Procuratura Anticorupție, scurgerile din interior, criticile de pe Telegram, feminism și unde se vede șefa PA peste 10 ani.

Aș vrea să începem cu subiectul care a provocat cele mai recente controverse: înregistrarea de la ședința dvs cu subalternii de la PA. Vă rog să ne explicați: de ce această înregistrare audio este ilegală?

A fost înregistrată fără ca să cunosc eu despre faptul că cineva înregistrează. Pe ascuns, presupun că prin telefonul mobil, pentru că avem cu toții telefoane destul de sofisticate care ne permit să înregistreze. A înregistrat cuvintele mele de la o ședință închisă, unde s-au discutat lucruri care nu sunt publice. Din punctul meu de vedere, a încălcat foarte multe legi. Faptul că am discutat lucruri concrete, au fost menționate numele anumitor persoane…

Ați inițiat o anchetă internă?

La PA eu, ca șef, nu am dreptul să fac așa ceva. Nu pot aplica sancțiuni. Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) este organul care are dreptul în R. Moldova să sancționeze procurorii. De aceste lucruri se ocupă CSP, nu eu ca șef, nu procurorul general. Și sunt inspectori-procurori. Atunci când există o plângere disciplinară, se ocupă inspectorii.

Cu alte cuvinte, atunci când există o scurgere de informații interne, nu aveți pârghii pentru a interveni.

Noi pornim dosare penale, asta putem face. De exemplu când este o scurgere dintr-un dosar, care afectează ancheta. Când sunt urmări, ca de exemplu când persoanele se eschivează de la anchetă sau se distrug probele – atunci este vorba de încălcarea Codului Penal și noi, PA, avem competența să investigăm astfel de scurgeri. Și noi avem astfel de investigații – investigăm scurgeri din dosare concrete, care au încălcat art. 315 din Codul Penal – divulgarea datelor din urmărirea penală fără permisiune.

În înregistrarea de la ședință vorbeați și despre directorul de atunci al Agenției Proprietății Publice (APP) Alexandru Musteață și despre discuția pe care ați avut-o în urma scrisorii pe care acesta a expediat-o și în care vorbește despre faptul că adjunctul Dvs Vasile Plevan nu ar fi fost interesat să ancheteze o schemă de corupție. De altfel, Musteață a și demisionat a doua zi după publicarea în presă a înregistrării. Ați putea să ne explicați ce anume a fost greșit în comportamentul dlui Musteață, de ce ați calificat drept „denigrare” conținutul scrisorii și din ce motiv l-ați invitat să discutați tête-à-tête?

Lucrul care este foarte ieșit din comun în acea scrisoare este faptul că a fost adresată anume Comisiei Pre-Vetting. Din punctul meu de vedere, asta a ridicat multe semne de întrebare. Eu primesc foarte multe sesizări, scrisori privind pretinse acte de corupție comise de procurori din PA, nu este nici prima, și nici ultima. Noi avem o procedură pe care o respectăm: eu nu am timp să mă întâlnesc personal cu toată lumea care îmi trimite scrisori și noi avem o procedură, care se respectă. Eu decid dacă să primesc persoana în audiență sau nu. În acest caz, dat fiind faptul că vine o sesizare de la un șef de instituție, denunțătorul este deci o persoană cu funcție înaltă în stat și acuzațiile erau în adresa unui adjunct al meu, eu când am primit această scrisoare am considerat corect să fiu eu persoana care să se întâlnească direct cu dl Musteață. Pentru că am considerat că nu pot să permit unui procuror de rând să primească un astfel de denunț împotriva unui adjunct de-al meu. Pentru că este o poziție superioară și aș fi pus un procuror într-o situație incomodă. De aceea, am decis să fac personal lucrul pe care de obicei îl face procurorul de caz.

Procedura pe care o facem în toate cazurile: persoana care trimite denunțul sau plângerea este chemată la PA în persoană, ca noi să ne asigurăm că este o persoană adevărată, verificăm identitatea. O preîntâmpinăm despre răspunderea penală în cazul declarației false și doar în cazul în care persoana spune că înțelege și vrea să continue și să depună un denunț oficial, se pornește un proces penal. Eu asta am făcut cu dl Musteață. Dar atunci când am preîntâmpinat despre răspunderea penală, el a renunțat – a zis că nu vrea să depună un denunț oficial.

„Sunt foarte multe plângeri împotriva mea. Am fost chemată în judecată”

Vorbeam mai devreme despre pârghii și sancțiunile pe care nu le puteți aplica față de cel care v-a înregistrat pe ascuns la ședință. Dar pe de altă parte, am văzut că după apariția înregistrării respective, au apărut probleme pentru Dvs. CNA a confirmat faptul că a înregistrat sesizarea avocatului Igor Hlopețchi, care a cerut să fie inițiat un proces contravențional, pe motiv că l-ați fi favorizat pe Vasile Plevan. V-a cerut până acum CNA vreo explicație în legătură cu această plângere, poate v-a invitat șeful CNA Iulian Rusu la o discuție?

Nimeni nu m-a contactat ca să am o discuție pe această temă. Vă pot spune, însă, că sunt foarte multe plângeri împotriva mea. În spațiul public au ajuns unele dintre ele, dar vă pot spune că eu am trecut prin proceduri disciplinare. Când ești șeful PA, ești atacat și vor fi foarte multe plângeri, din punctul meu de vedere, nefondate, la care eu trebuie să răspund prin procedurile care există. Asta se întâmplă de 10 luni, nu e nici prima, nici ultima. Dar din păcate au ajuns unele în spațiul public, într-un mod urât, din punctul meu de vedere. Dar repet: am avut proceduri disciplinare, a trebuit să răspund la întrebări, la investigații.

Este și sesizarea de la CSP, iar acum Inspecția Procurorilor urmează să se expună dacă au fost sau nu încălcate anumite limite. Ați fost deja contactată de Inspecție? Care este, de fapt, procedura în astfel de cazuri?

Pot să vă spun din experiența prin care am trecut, fără să intru în detalii despre caz. O persoană vizată într-un dosar penal a depus o plângere împotriva mea la CSP, argumentând că am încălcat anumite proceduri și reguli pentru că am fost prezentă la fața locului la percheziții. A depus o plângere, care a fost repartizată unui inspector al procurorilor – persoana care investighează dacă plângerile sunt fondate sau nu, dacă urmează să aibă loc vreo mustrare, avertisment, drept consecință. Inspectorul m-a contactat și a spus: am primit o astfel de plângere, îmi trebuie răspunsul la întrebări până la o anumită dată. A trebuit să intru în esență, să răspund de ce am fost eu la fața locului și de ce legea îmi permite acest lucru, de ce am considerat necesar să fiu prezentă. În loc să lucrez pe dosare penale, a trebuit să consum timp ca să răspund la astfel de alegații, acuzații nefondate din punctul meu de vedere. Până la final, acea procedură s-a încheiat fără nicio consecință disciplinară, pentru că nu am încălcat nicio lege, nicio prevedere penală.

Eu am trecut prin asta de mai multe ori, pentru că atunci când suntem în funcțiile acestea – eu, ca șef, dar și orice alt procuror anticorupție – noi suntem în permanență criticați public. Sunt multe-multe plângeri depuse peste tot, CSP, inspecții. Eu am fost chemată în judecată recent. Noi suntem foarte expuși, pentru că munca pe care o facem, lucrul nostru deranjează foarte mulți oameni și atunci aceștia sunt interesați să ne denigreze.

Ați fost dată în judecată și procesul este pe rol?

Nu, am primit o scrisoare și vedem ce se întâmplă mai departe. Deocamdată nu voi comenta.

Dar considerați că sesizarea Inspecției de către doi deputați din opoziția parlamentară este ceva obișnuit sau este un amestec al politicului în justiție?

Eu simt presiuni de peste tot, mai bine spus. Faptul că acești doi deputați au depus o plângere nu este cu nimic diferit decât o plângere depusă de o altă persoană. Sunt și inculpați care depun plângeri împotriva mea, condamnați care depun plângeri împotriva mea și a altor procurori anticorupție… Aceste lucruri pe mine nu mă surprind, eu știam că vor fi.

Din punctul meu de vedere, ca persoană care a activat într-un alt sistem de justiție vă pot spune că protecția acordată procurorilor din Moldova este cu mult mai slabă decât în SUA. Acolo procurorii aveau cu mult mai multă protecție, conform legii, ca să se poată proteja de astfel de hărțuieli, abuzuri, denigrare. Din păcate, în Moldova, noi, procurorii, suntem foarte expuși și legea nu ne protejează suficient de bine.

Credeți că este nevoie de o reformă?

Eu cred că da.

Ați vorbit recent despre o comasare a PA și CNA și ați adus și argumente în favoarea acestei idei. Președinta țării Maia Sandu a precizat într-o emisiune că o decizie în acest sens urmează a fi formulată și anunțată în timpul apropiat. Pe de altă parte, deputata PAS Olesea Stamate, fost ministru al Justiției și președintă a Comisiei juridice din Parlament, s-a pronunțat împotriva unei astfel de soluții. Ce părere aveți despre argumentele dnei Stamate?

Pentru mine, ca șef al PA, mă interesează cel mai mult fortificarea instituției. Ca PA să-și poată face treaba, să putem trage la răspundere corupții la cel mai înalt nivel. Acesta este scopul meu în calitate de șef. Să fiu sinceră, ce se întâmplă cu CNA nu mă interesează la fel de mult ca ceea ce se întâmplă cu PA.

De ce noi, ca țară, nu putem avansa mai repede pe dosare de rezonanță de corupție, unde, ca scop final, am putea recupera, confisca miliarde de lei? Pentru mine, investiția ca țară într-o instituție ca PA, care este responsabilă de corupția la cel mai înalt nivel, o astfel de investiție are foarte mult sens, pentru că noi, în rezultat, putem folosi resursele prin instrumentele legale pe care le avem și care trebuie modificate, ca să ne dea mai multe… Prin asta, vom ajunge să putem confisca miliarde de lei, care vor fi aduse înapoi, în interesul cetățenilor și al țării. De asta, din punctul meu de vedere, trebuie cât mai repede, ca țară, să fortificăm PA.

„Este necesar să schimbăm ceva și să o facem fundamental, pentru că știm cu siguranță că modelul de până acum nu lucrează”

Fiind de aproape un an la conducerea PA, puteți estima de câți ani ar fi nevoie pentru implementarea unei reforme pentru fortificarea PA?

Eu sper că se poate întâmpla în câteva luni, nu ani. Ar trebui să se întâmple repede, pentru că nu e atât de complicat să aloci din buget, să pui prioritate pe corupția mare. Dacă vrem să concentrăm rezultatele pe corupția mare, înseamnă că trebuie să luăm dintr-un loc și să le punem în altul.

Din punctul meu de vedere, comasarea ar fi fost cea mai simplă soluție – să luăm resursele și bugetul care sunt acordate CNA-ului și să putem beneficia și noi, PA, de aceleași resurse umane, buget, tehnică și echipament. Asta ar fi fost calea cea mai scurtă pentru o reformă. Dar sunt și alte opțiuni, pentru că dacă facem modificări în legislație, să ne dea instrumente legale care nu costă niciun leu. Și în al doilea rând, să fim fortificați prin buget, resurse umane și tehnică, ca să putem și noi înregistra întâlniri, intercepta telefoane, fila anumiți oameni. Momentan, noi nu avem tehnica noastră separată, nu avem echipamentul necesar. Noi trebuie să ne rugăm la CNA să facă ei aceste măsuri, nu le putem face singuri, chiar dacă legea din 2016 spune că ar trebui să avem foarte multe lucruri: sediu separat, secții separate pe finanțări, resurse umane, cooperare internațională. Nu avem aceste lucruri. Sunt lucruri care nu au fost implementate și care ne fac lucrul de zi cu zi mai dificil. Este necesar să schimbăm ceva și să o facem fundamental, pentru că știm cu siguranță că modelul de până acum nu lucrează. Rezultatele de până acum nu sunt cele pe care le merită cetățenii.

– De câți ani ar fi nevoie pentru o reformă de fortificare a PA?
– Eu sper că se poate întâmpla în câteva luni, nu ani.

Spuneați că ați fi gata să participați la un eventual concurs pentru șefia potențialei noi instituții. În cazul în care nu l-ați câștiga, v-ați întoarce în SUA sau ați putea rămâne totuși în sistemul justiției din Moldova?

Plec înapoi. Nu știu dacă în SUA, poate sunt și alte posibilități, dar nu cred că aș rămâne în sistemul justiției din Moldova, în altă funcție.

Vă vedeți în Moldova peste 10 ani?

Eu nu am idee unde voi fi în 10 ani, dar dacă acum 2 ani m-ar fi întrebat cineva unde voi fi peste 2 ani, niciodată nu mi-ar fi dat prin cap că voi fi în Republica Moldova, zi de zi, locuind aici. Ce am înțeles eu din viața mea e că nu ai idee ce se poate întâmpla mai departe, dar deocamdată, promisiunea pe care am făcut-o eu față de țara asta, cetățenii noștri, este să accept funcția de șef a PA pe un mandat de 5 ani. Deci, mi-au mai rămas 4 ani și eu asta știu. Mai departe nu vă pot spune.

În înregistrarea secretă, scursă pe internet, ați menționat că mandatul Dvs este mai lung decât cel al actualei șefe a statului. După această declarație, unele surse au început să scrie că ar exista disensiuni între Dvs și Maia Sandu. Care sunt relațiile Dvs cu președinta țării? Comunicați cu șefa statului și dacă da, în ce cazuri?

„Nu cred că aș rămâne în sistemul justiției din Moldova, în altă funcție”

Eu când am pus accent pe faptul că mandatul meu ca șef al PA este mai lung decât al președintei și al deputaților, și eu cred că procurorii mei m-au înțeles foarte bine, pentru că ei au mult mai mult context decât are publicul larg, ce am vrut eu să spun este că, chiar dacă puterea în stat se schimbă – președintele, majoritatea în Parlament, eu voi fi aici și voi lucra în interesul cetățenilor și voi lupta cu corupția. Acesta a fost mesajul, nu altceva. Lupta cu corupția va avea loc indiferent de alegerile care vor avea loc în următorii trei ani.

Cu doamna președintă am avut ocazia de mai multe ori să avem ședințe pe teme de reforma justiției, PA, în mai multe componențe. Am fost invitată la Consiliul Suprem de Securitate și am avut oportunitatea să mă adresez Consiliului despre ceea ce văd eu ca priorități. Am ședințe lucrative inclusiv cu dna președintă, dl prim-ministru, ministra Justiției. Am o relație profesională cu dna președintă, o cunosc doar în capacitatea mea ca șefă a PA.

„Mulți dintre cei care critică anonim, fără curaj, pe Telegram, folosesc un limbaj care demonstrează lipsă de respect față de femei”

Apropo, când ați venit în Moldova, multă lume a remarcat asemănarea Dvs cu dna președintă. Sunt curioasă cum a fost să veniți din SUA într-o țară postsovietică, cu multe prejudecăți, cu încă un soi de paternalism. Vi s-a întâmplat să vă confruntați cu sexism sau stereotipuri?

Eu cred că, de fapt, aici Moldova este înaintea SUA: pentru că are un președinte-femeie. În SUA asta încă nu s-a întâmplat. Când vorbim despre egalitatea dintre bărbați și femei, noi aici suntem destul de avansați. Și în momentul în care am ajuns aici, noi o aveam pe dna președintă, dna premier, ministra de Interne, ministra Justiției acum. Atunci când vorbim de oportunități pentru femei în SUA în comparație cu R. Moldova, eu cred că aici de fapt Moldova a ajuns mai departe decât SUA.

Sunteți feministă?

Da, clar!

Dar atunci când ați venit la PA, nu ați simțit o rezistență?

Am trecut prin asta înainte de a veni în Moldova, un fel de subestimare anume pentru că sunt femeie. Eu cred că foarte multe persoane din Moldova, atunci când am ajuns în această funcție, au tras anumite concluzii despre mine ca persoană. Și au presupus greșit anumite lucruri despre mine pentru că sunt femeie și nu bărbat. Pentru că eu de exemplu nu ridic vocea…

Dar în înregistrare părea că ați strigat.

Nu cred că am strigat. Dacă aveți ocazia să vorbiți cu procurorii anticorupție, aceștia vă pot povesti cum vorbeau alți șefi, ce fel de cuvinte foloseau alți șefi – bărbați, ce înseamnă când strigi. În opinia mea, colectivul anticorupție nu a fost intimidat de prezența mea. Eu nu am Telegram și nu citesc ce scrie acolo, dar uneori aud comentariile de acolo. Și vreau să spun că mulți dintre cei care critică anonim, fără curaj, pe Telegram, folosesc un limbaj care demonstrează lipsă de respect față de femei. Cuvinte de genul că aș vorbi „isteric”, anumite cuvinte care nu ar fi folosite față de un bărbat. Și este un atac asupra unei femei care este într-o poziție de autoritate.

Pentru mine demonstrează că au un mod de gândire foarte închis. Am observat asta nu doar în criticile de pe Telegram, dar și la așa-numiți experți auto-intitulați, care merg să comenteze în emisiuni. Dacă am fi atenți la limbajul pe care îl folosesc, cred că ați vedea foarte bine atitudinea față de femei.

Pentru că ați pomenit de canalele anonime de Telegram. Pot să enumăr cel puțin 5 astfel de surse, care scriu zilnic despre Dvs. V-ați gândit vreodată cine ar putea în spatele acestora și de ce vă acordă atâta atenție? Care ar fi interesul?

Da, eu mă gândesc la asta. Concluzia mea este că persoanele care acordă atâta atenție anume la atacurile împotriva mea sunt aceleași persoane care sunt foarte deranjate de succesul PA în dosarele penale și au toată motivația să încerce să lovească în această instituție și o fac prin mine, șefa instituției la moment. Sunt sigură că dacă ar veni altcineva în funcția mea, ar fi la fel de atacat. Este o funcție care va fi mereu atacată din toată direcțiile, anume pentru că se ocupă cu lucuri importante, atinge persoane care au fost în funcții de conducere sau la putere, care au comis infracțiuni de corupție, care au foarte-foarte multe de pierdut dacă noi, ca instituție avem succes.

Care ar fi top trei succese obținute de PA sub conducerea dnei Dragalin?

În primul rând, faptul că am finalizat și trimis în judecată cazul în privința finanțării ilegale a Partidului „ȘOR” – acest caz a fost dificil de instrumentat, a fost unul foarte voluminos, au existat multe impedimente. De exemplu, în săptămânile înainte de a ajunge eu în funcție a fost o scurgere masivă în dosar, care a lovit foarte mult în munca care s-a depus pe dosar. Dar faptul că ofițerii și procurorii au putut continua și acumula probe chiar dacă au existat scurgeri și până la urmă au acumulat un probatoriu suficient pentru a fi finalizată urmărirea penală și trimisă în judecată asta demonstrează capacitatea PA și a ofițerilor din cadrul CNA, din cadrul SIS, care au contribuit la această investigație.

În al doilea rând, am avut progrese anume pe corupția din sistemul de justiție. Vorbesc despre această temă din august, când am ajuns în funcție. Pentru mine aceste cazuri de corupție sunt ce cele mai importante, pe care trebuie să le adresăm. Pentru că dacă noi în sistemul justiției nu avem un sistem sănătos, cu oameni integri, atunci alte cazuri de corupție nu pot ajunge mai departe. Dacă sistemul justiției – judecătorii, procurorii, ofițerii sunt corupți. Aici am avut mai multe exemple. Aproape săptămânal avem rezultate pe astfel de cazuri. Inclusiv doi procurori care au fost documentați și trimiși în judecată de când sunt eu în funcție. Foarte mulți avocați care, ca intermediari, duc punga de bani la procurori, judecători și mulți alții. Cred că aici avem progrese, lucrăm mai departe, ca să ajungem la alte nivele.

Și în al treilea rând, am avut multe succese pe sechestrarea de bunuri în valoare de zeci de milioane de euro peste hotare în dosarele noastre de rezonanță, în care sunt vizați oligarhii moldoveni, care au furat bani din țara asta și au cumpărat bunuri foarte scumpe peste hotare. În ultimele luni, cu aportul omologilor noștri din alte țări, am reușit să identificăm aceste bunuri, să le înghețăm și urmărim scopul de a confisca acești bani în interesul țării noastre.

Vorbind despre dosarele de rezonanță: recent, cauza penală în privința deputatei Marina Tauber și a persoanei juridice Partidul politic „ȘOR” a fost trimisă în instanța de judecată, însă formațiunea a fost dizolvată în urma hotărârii Curții Constituționale. Totuși, luni, ex-deputatul condamnat la închisoare Ilan Șor a anunțat crearea unei noi formațiuni, practic cu aceeași denumire, însă scrisă diferit – Blocul „Șansă, Obligații, Realizări” – abreviat tot „Ș.O.R.” Cum va influența această schimbare procesul penal în care este vizat fostul partid? Înseamnă asta că foștii membri o iau de la zero, pe foaie curată?

Din punct de vedere procedural, a fost trimisă în judecată inclusiv persoana juridică Partidul „ȘOR”. Sunt mai multe opțiuni privind ceea ce se poate întâmpla mai departe cu această persoană juridică Partidul „ȘOR”. Există opțiunea ca, dacă această persoană juridică este lichidată, atunci se finalizează procedura – nu are sens să se meargă mai departe. Dacă este dizolvat ca urmare a deciziei Curții Constituționale, noi ca procurori, va trebui să analizăm care până la urmă este statutul acestei persoane juridice și ce are sens din punctul de vedere al Procuraturii mai departe. Are sens să mergem înainte, să arătăm probe că acest partid politic, această persona juridică a comis infracțiuni sau nu? Trebuie să așteptăm să vedem ce se întâmplă cu persoana juridică Partidul „ȘOR” și apoi procurorii vor da apreciere, avocații la rândul lor își vor prezenta poziția, iar un judecător va decide ce rezultat va avea anume procedura față de persoana juridică Partidul „ȘOR”.

Reiese că orice partid care are probleme cu justiția poate fi lichidat, își schimbă denumirea și devine curat?

Vă pot spune din punctul de vedere al Codului Penal. Noi, ca Procuratură, putem investiga și trimite în judecată persoane juridice care sunt persoane juridice. Mai departe, despre crearea unui nou partid și cum poate fi asta regulat de legiuitor… noi suntem focusați pe Codul Penal și dacă există o bănuială rezonabilă că cineva comite o infracțiune – noi putem investiga. Atât persoane fizice, cât și juridice. Asta facem și vom continua să facem.

Aș vrea să vorbim și despre Veronica Dragalin – omul. Cum vă petreceți timpul liber în Chișinău?

Eu nu am prea mult timp liber. Dar mă văd destul de des cu rudele de la Chișinău, am o bunică care împlinește 90 de ani în august. Mă bucur că am ocazia să petrec mai mult timp cu ea, pentru că până acum o vedeam doar atunci când veneam în vizită – o săptămână-două din SUA. Am verișori, mătuși, unchi și este pentru prima oară când am oportunitatea ca adult să petrec mult timp cu ei. Aproape în fiecare weekend merg sau la o mătușă, sau la alta, care mă hrănesc cu mâncare de casă. Amintiri din copilărie… chiar mă bucur că am ocazia să locuiesc aici permanent pe un timp mai lung, să nu fiu doar un vizitator.

Aveți vreun hobby?

Îmi place să alerg. De mult timp nu am mai alergat și am alergat acum în weekend și cred că voi începe să fac asta mai des, pentru că înainte făceam asta mai des și îmi făcea plăcere. Poate voi încerca să fac asta mai des în Moldova.

În mai puțin de o lună se împlinește un an de când ați preluat funcția de șefă a PA. Ați venit dintr-un cu totul alt mediu, a fost nevoie să vă adaptați contra cronometru unui alt sistem, să vă impuneți într-un colectiv în care probabil nu cunoșteați pe nimeni. Privind în urmă și știind care a fost evoluția, sunt lucruri pe care le-ați fi făcut altfel?

Nu! Pentru că aceasta este atitudinea mea în viață. Sunt o persoană care atunci când ia o decizie – merg înainte și nu mai pierd timpul să privesc înapoi să mă întreb dacă a fost sau nu bine. Dacă am luat o decizie, merg înainte și încerc să optimizez situația în care mă aflu. În toate deciziile pe care le-am luat – chiar și atunci când am decis să mă mut la Los Angeles. Am lăsat familia pe coasta de est și m-am mutat într-un stat străin, pe coasta de vest. Și niciodată nu m-am întrebat: a fost o decizie bună? Eu de acolo am mers mai departe. La fel și aici în Moldova.

Nu am niciun regret. Am luat o decizie, este o experiență foarte-foarte interesantă. Nu trece nicio zi ca eu să mă plictisesc. Nu e ușor, dar pentru mine a fost o provocare. Am vrut să încerc să fac acest lucru și mă bucur foarte mult că l-am făcut. Că am avut ocazia să cunosc multe persoane și în Moldova, și în comunitatea internațională, care luptă cu corupția. Avem intenții bune, am învățat foarte mult de la alte persoane, de la experiența prin care trec. Nu am niciun regret.