Andei Mardari / NewsMaker

„Nu am primit astfel de note în viața mea”. Prima reacție a lui Stoianoglo după evaluarea activității sale de către o comisie

Procurorul general suspendat a venit cu o reacție după ce comisia de evaluare a performanțelor sale i-a apreciat activitatea cu calificativul „nesatisfăcător”. Alexandr Stoianoglo spune că întregul proces poartă un caracter vădit politic, deoarece toate modificările operate în legislație au fost orientate strict împotriva sa, în calitate de procuror general.

Stoianoglo are dubii și în privința evaluatorilor, menționând că unul dintre ei s-a dovedit a fi un ex-candidat la funcția de procuror, cunoștințele căruia fusese evaluate, la rândul său, cu nota ”7”.

„Dar cel mai interesant e că evaluatorii mei nu au condus în viața lor cu vreo persoană și, respectiv, nu au vreo calificare în domeniul managementului. Doar doi dintre membrii staff-ului evaluator au avut o oarecare experiență în cadrul sistemului procuraturii, pe care l-au părăsit încă acum 10 ani. Pe de altă parte, nu văd nimic surprinzător în asta: cum e puterea, așa e și componența comisiei de evaluare”, afirmă Stoianoglo.

Procurorul general suspendat declară că în niciun stat de drept nu există o procedură de evaluare a procurorului general, iar principalul mesaj al Comisiei de la Veneția, transmis guvernării nu a fost respectat.

„Criteriile de evaluare ar fi trebuit să fie prevăzute de lege și nu prin diferite piruete de amatorism inițiate la comanda părților interesate”, spune Stoianoglo.

Cât ține despre evaluarea propriu-zisă, Stoianoglo a menționat că a fost evaluat doar de către niște specialiști ale căror calificări, „lasă mult de dorit”.

„Raportul comisiei critică soluțiile emise de Procuratură pe unele dosare penale, chiar dacă membrii acesteia nu au avut acces la dosare și, prin urmare, nu puteau da o apreciere obiectivă deciziilor luate. Mai mult, deciziile pe dosare nu au fost luate de mine, ci de procurori concreți, care se bucură de independență procesuală deplină, soluțiile cărora nu au fost anulate nici la 8 luni de la suspendarea mea din funcție. Adică toate aceste decizii sunt legale, chiar dacă cuiva nu-i convine. Așadar, concluziile comisiei de evaluare a activității mele nu s-au bazat pe rezultatele muncii mele, ci pe niște aprecieri pur subiective și părtinitoare, neavând la bază nici un temei factologic sau legal”, consideră Alexandr Stoianoglo.

Punctul culminant al „spectacolului teatral” afirmă Stoianoglo”, a fost interogarea persoanelor pe care le-ar „fi persecutat și demis ilegal din Procuratură”.

„Toate „victimele” acțiunilor pretins abuzive ale Procurorului General Stoianoglo invitate și audiate s-au dovedit a fi oameni din anturajul lui Viorel Morari, care, cu sprijinul puterii, a și organizat toată nelegiuirea împotriva mea”, susține procurorul general suspendat.

Cât ține de notele acordate de comisia de evaluare, Stoianoglo, precizează că nu a primit astfel de note în viața sa. El a spus că comisia i-a evaluat activitatea cu maxim 5 din 10 puncte, iar secretarul comisiei, care îl reprezintă pe Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, „a dat dovadă de exces de zel”, dându-i, în unele cazuri, nota 0.

„Nu am primit astfel de note în viața mea, am fost un elev eminent atât la școală, cât și la universitate. Pentru început, constat că punctajul oferit de reprezentantului meu (ex-procuror cu o experiență de peste 10 ani în sistem), au fost anulate, comisia considerându-le părtinitoare. (…). Niciodată nu m-am ținut de fotoliul de Procuror General. Am fost conștient mereu că toate funcțiile sunt temporare și este esențial să rămânem oameni în orice împrejurări. Mi-am dorit sincer să fiu de folos țării mele și societății. Dar dacă acest lucru nu trebuiește statului, atunci mie nici atât”, a conchis Stoianoglo.

Comisia specială, care a evaluat activitatea lui Alexandr Stoianoglo în calitate de procuror general, a publicat un raport. Conform rezultatelor evaluării, Stoianoglo a obținut 2,19 puncte. Rezultatul este considerat „nesatisfăcător”. Potrivit legii „Cu privire la Procuratură”, o astfel de evaluare poate fi un motiv de revocare din funcție.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: