Tudor Mardei | NewsMaker

„Nu am spus că Moldova e dependentă de gazul rusesc”: Grosu, reacție după un interviu. Moldpres a prezentat scuze

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a negat că ar fi declarat că Republica Moldova rămâne dependentă de gazul rusesc, după ce o astfel de afirmație a apărut într-un interviu cu acesta, publicat de „Moldpres”. Agenția informațională de stat a recunoscut că declarația nu îi aparține președintelui Parlamentului. Instituția a adresat scuze și a anunțat o anchetă internă.

Interviul a fost publicat pe 31 iulie. Potrivit unei capturi de ecran publicate pe 1 august de un canal de Telegram, inițial, în interviu se menționa că Igor Grosu a declarat: „Din păcate, în ceea ce privește gazele naturale, rămânem dependenți de Federația Rusă până în 2028. Chiar dacă avem contract, am văzut că, în momentul în care avem cea mai mare nevoie de resurse energetice, în perioada de iarnă, livrările pot fi diminuate fără explicații. Aceasta este o formă de dependență și, în același timp, o politică îndreptată împotriva celor care nu sunt obedienți”.

Reacția lui Grosu

„Niciodată și nicăieri nu am spus că Moldova e dependentă de gazul rusesc. Din contra, de fiecare dată, în orice ieșire publică sau în interviuri, spun cu mândrie că din 2021 am scăpat definitiv de șantajul de la Gazprom. A fost complicat, cu costuri mari, inclusiv politice, dar noi ca stat am reușit să nu mai stăm la mâna Kremlinului”, a comunicat Grosu pe 2 august.

În context, el a rugat instituțiile media să-i verifice declarațiile „fără a le interpreta, scoate din context sau falsifica”. „Mai ales când există și înregistrări video”, a adăugat Grosu.

Ce spune Moldpres

Agenția informațională de stat „Moldpres” a declarat că, în interviul publicat cu președintele Parlamentului, „s-a produs o eroare regretabilă”. Potrivit agenției, „Igor Grosu nu a afirmat că R. Moldova este dependentă de gazele rusești”.

„În textul interviului a fost publicată o frază care nu a fost rostită de președintele Parlamentului, cu privire la dependența R. Moldova. Eroarea a fost rectificată în cel mai scurt timp, iar versiunea corectată a textului este disponibilă pe fluxul oficial de știri al agenției. ​Conducerea și redacția AIS MOLDPRES își exprimă regretul pentru acest incident și adresează sincere scuze președintelui Parlamentului, Igor Grosu, precum și tuturor cititorilor și instituțiilor de presă care au preluat informația inițială”, se arată în declarația agenției.

​Totodată, Moldpres a anunțat că „a fost inițiată o anchetă internă pentru a stabili cu exactitate circumstanțele în care s-a produs această eroare, a identifica persoanele responsabile și a aplica măsurile prevăzute de legislație”.

Ce a spus, de fapt, Grosu în interviu

„Evident că am făcut tot posibilul ca să diversificăm sursele, să nu depindem de o singură sursă, cum am depins până în 2021, de Federația Rusă. Și atunci, chiar dacă aveai contract, în orice moment, dar momentul acela de obicei era iarna, când cel mai mult ai nevoie de resurse energetice, diminua încet-încet (nota red. livrările) și nu îți dădea nicio explicație – o dependență și o armă geopolitică împotriva celor care nu-i sunt obedienți”, a comunicat Grosu în timpul interviului.

***

Reamintim, Republica Moldova nu mai cumpără gaz rusesc pentru malul drept al Nistrului din anul 2022. Întregul necesar de gaze este achiziționat de pe piața europeană și importat prin gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău. La sfârșitul anului 2024, Gazprom a anunțat încetarea livrărilor de gaze către Republica Moldova – volume care erau direcționate integral către regiunea transnistreană – invocând o pretinsă datorie istorică a Chișinăului, care nu a fost confirmată în urma unui audit internațional. În consecință, începând cu 1 ianuarie 2025, gazul rusesc nu mai ajunge nici în stânga Nistrului.

Începând cu 1 august 2025, Energocom este responsabilă de asigurarea cu gaze a consumatorilor din Republica Moldova. Pentru regiunea din stânga Nistrului, gazul este achiziționat de o companie ungară și livrat până la frontiera Republicii Moldova, iar pe teritoriul țării transportul și distribuția sunt asigurate de Moldovagaz.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Anastasia Vlasova / Getty Images: foto simbol

Trei copii, o femeie și un preot. Cinci morți, anunțați după noi atacuri ale Rusiei în Ucraina

Cinci persoane, printre care o femeie, trei copii și un preot, au murit în Ucraina în urma atacurilor Rusiei. Informațiile au fost comunicate de autoritățile ucrainene, care au raportat atacuri asupra regiunilor Kiev și Herson.

În seara zilei de sâmbătă, șeful administrației militare regionale Kiev, Timur Tkacenko, a anunțat că, în urma unui atac al Rusiei, au murit o mamă și doi copii mici – o fetiță și un băiețel – în raionul Fastiv, regiunea Kiev. În același raion au fost avariate case de locuit private și un automobil. Într-una dintre case a izbucnit un incendiu. Tot în raionul Fastiv a fost avariată o întreprindere. Pe teritoriul acesteia a izbucnit un incendiu.

Tot în seara zilei de sâmbătă, Tkacenko a anunțat că, în raionul Vîșhorod, regiunea Kiev, în urma atacului Rusiei, au fost rănite două persoane – o mamă și copilul acesteia. În dimineața zilei de duminică, Tkacenko a anunțat că copilul a murit la spital.

„Astfel, numărul persoanelor decedate în regiunea Kiev a ajuns la patru – trei copii și o femeie”, a declarat Tkacenko. El a adăugat că regiunea Kiev a fost ținta atacurilor timp de mai bine de 24 de ore. În acest interval, în cinci raioane ale regiunii au fost avariate 31 de obiective.

Tot pe 20 septembrie, șeful administrației militare regionale Herson, Aleksandr Prokudin, a raportat că, în ajun, forțele ruse au atacat cu o dronă o mănăstire din satul Cervonîi Maiak. În urma atacului, un preot în vârstă de 71 de ani a murit. De asemenea, au fost răniți alți patru preoți, cu vârste de 51, 53, 51 și 31 de ani. „Potrivit informațiilor preliminare, aceștia au suferit traumatisme provocate de explozie”, a menționat Prokudin.

Potrivit Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei, începând cu seara zilei de sâmbătă și până duminică dimineața, forțele ruse au atacat țara cu 138 de drone. Până la ora 08:00, apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât sau neutralizat 101 dintre acestea. Au fost înregistrate lovituri în 17 locații, precum și căderi ale dronelor doborâte (resturi) în alte 5 locații. Ministerul rus al Apărării a raportat că, noaptea trecută, forțele armate ale Federației Ruse au lansat atacuri cu drone asupra „centrelor logistice, depozitelor și porturilor din Ucraina, precum și asupra navelor implicate în interesele Forțelor Armate ale Ucrainei”.

***

Amintim că, de cealaltă parte, primarul Moscovei a raportat că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Ucraina a efectuat „cel mai masiv atac cu drone asupra Moscovei”. Potrivit acestuia, începând de sâmbătă, forțele ruse de apărare antiaeriană au doborât peste 1 600 de drone, dintre care 450 se îndreptau spre Moscova. Sobianin a spus că a fost avariat și un obiect de pe teritoriul rafinăriei de petrol din Moscova. El a calificat atacul drept „fără precedent”, adăugând că „a fost planificat cu scopul de a perturba alegerile”. În total, trei persoane au murit – doi bărbați și o femeie. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a confirmat atacul. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: