Viață

Virus în India, cu mortalitate înaltă, care se transmite de la animale la om. Ministrul Sănătății: „Nu este un pericol pentru Moldova”

Mihaela Conovali
| 28 ianuarie, 2026
12:12

Ministrul Sănătății al Republicii Moldova, Emil Ceban, a comentat informațiile din presă, care a relatat că în statul indian Bengalul de Vest a fost înregistrat o focar al virusului Nipah. Potrivit BBC, pentru a preveni răspândirea bolii, autoritățile din unele țări din Asia au intensificat verificarea pasagerilor care sosesc din India. Oficialul moldovean a spus că Republica Moldova este gata să intervină, însă „astăzi nu este necesitatea de alertă”.

„Este un virus foarte specific. Este un virus care se transmite tot de la lilieci. Apoi, liliecii îl transmit la porci. Este un virus foarte greu contagios. Este mai puțin contagios ca alte infecții care le-am avut noi sau SARS-CoV-2. Acest virus este studiat la nivel de laboratoare. În Europa nu este încă niciun caz. Agenția Națională de Sănătate Publică cu Organizația Mondială a Sănătății au studiat acest lucru. La moment, astăzi, nu este necesitatea de alertă. Suntem gata să intervenim. El este studiat numai în laborator și astăzi ne asigură că nu este un pericol pentru Europa, inclusiv Republica Moldova”, a declarat ministrul.

Întrebat dacă Republica Moldova dispune de teste pentru depistarea acestui virus, oficialul a răspuns: „Așa teste nu avem și nu are nici Europa, dar deja lucrurile se pregătesc, se discută”.

La întrebarea dacă studenții care vin în Republica Moldova din India sunt puși în carantină, ministrul a declarat: „Acest lucru încă nu este activ nici în India. Aceste teste nu sunt nici în India. Sunt niște discuții. Sunt niște zvonuri. Sunt niște premise, dar încă nu este stabilit procesul și maladia ca atare”.

Ce este virusul Nipah

Potrivit BBC, în statul indian Bengalul de Vest a fost înregistrat o focar al virusului Nipah. La începutul lunii ianuarie, cinci lucrători medicali din Bengalul de Vest s-au infectat. Unul dintre bolnavi se află în stare critică. Aproximativ 110 persoane, care au avut contact cu ei, au fost plasate în carantină. Pentru a preveni răspândirea bolii, autoritățile din unele țări din Asia au intensificat verificarea pasagerilor care sosesc din India.

Virusul Nipah se poate transmite la om de la animale, de exemplu de la porci și lilieci. De asemenea, se transmite de la om la om prin alimente contaminate. Din cauza amenințării potențiale a unei epidemii, Organizația Mondială a Sănătății a inclus virusul Nipah în top zece cele mai periculoase boli, alături de Covid-19 și virusul Zika, notează sursa citată.

Perioada de incubație a virusului Nipah este de la 4 până la 14 zile. Simptomele pot apărea diferit, iar uneori boala poate fi complet asimptomatică. Primele semne ale bolii pot fi febră, dureri de cap, dureri musculare, vărsături și dureri în gât. La unele persoane, boala poate fi însoțită de somnolență, confuzie și pneumonie. În cazuri severe, pacienții pot dezvolta encefalită — o afecțiune periculoasă pentru viață, care provoacă inflamația creierului.

Până în prezent nu există medicamente sau vaccinuri aprobate pentru tratarea virusului Nipah. Potrivit BBC, rata mortalității este foarte mare — între 40% și 75%.

Primul focar înregistrat al virusului Nipah a avut loc în 1998 în ferme de porci din Malaezia. Ulterior s-a răspândit și în Singapore, țara vecină. Virusul și-a primit numele după satul în care a fost descoperit pentru prima dată. În urma primului focar, peste 100 de persoane au murit, iar pentru a limita răspândirea virusului a fost necesară sacrificarea a aproximativ un milion de porci. În ultimii ani, cel mai puternic afectată de virus a fost Bangladesh. Din 2001, boala a provocat acolo moartea a peste 100 de persoane. În India, focare ale bolii au fost înregistrate în Bengalul de Vest în 2001 și 2007.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Emil ceban, europa, focar, ministrul Sănătății, nipah, top, virus

Știri similare

Viață

Reacția ANRE, după ce partidele lui Usatîi și Ceban au cerut ca tarifele la gaz să fie reduse „urgent” și aplicate retroactiv

Politică

Ucraina salută planul de reintegrare la care lucrează Chișinăul: Suntem gata să contribuim la securitatea Moldovei

Viață

Tânărul declarat apatrid a depus o cerere la ASP: solicită buletin de identitate

Mihaela Conovali
| 28 ianuarie, 2026
16:11

Pavel Vicol, tânărul din R. Moldova care a fost declarat apatrid, a depus o cerere la Agenția Servicii Publice (ASP) pentru a-i fi eliberat un buletin de identitate. În cazul în care ASP va refuza eliberarea documentului, tânărul, împreună cu avocatul care îi reprezintă interesele, va apela la instanța de judecată. Precizările au fost făcute pe 28 ianuarie de deputatul fracțiunii parlamentare „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a fost împreună cu tânărul la ASP pentru a înregistra cererea.

„Ca să fie clar pentru toți: am repornit obținerea cetățeniei și buletinului de identitate pentru domnul Pavel. (…) Am depus o cerere, am anexat certificatul de naștere. Pavel și-a luat un reprezentant, un avocat legal, ca să poată să vorbească din numele lui”, a spus Costiuc într-o intervenție video.

În cerere, tânărul a solicitat eliberarea cărții de identitate în 20 de zile.

În imaginile publicate de deputat, un reprezentant al ASP a spus că, timp de 20 de zile, va fi răspunsul la cerere. „După asta, o să știm: ne dați buletin sau nu?”, a întrebat Costiuc. „Sigur. O să aveți un răspuns oficial”, a răspuns reprezentantul ASP.

„Acum așteptăm să vedem ce o să ne spună ASP-ul. (…) Vrem să ne răspundă în scris. (…) Am depus-o (nota red.: cererea). Am așteptat că o să opună rezistență, văd că îs bravo – au înregistrat-o. (…) Dacă o să refuze să-i elibereze buletinul de identitate, cum spunem – cartea de identitate, o să mergem în proces de judecată”, a declarat Costiuc.

Amintim că tânărul născut în Republica Moldova și care a efectuat serviciul militar pe teritoriul țării a fost declarat apatrid. S-a întâmplat după ce nu și-ar fi perfectat buletinul de identitate până la împlinirea vârstei de 18 ani. După intrarea în vigoare a modificărilor la Legea cetățeniei, la sfârșitul anului 2025, tânărul nu mai este recunoscut ca cetățean și trebuie să urmeze o procedură de redobândire a cetățeniei Republicii Moldova. Cazul a fost făcut public pe 22 ianuarie, de deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, care a criticat noua Lege a cetățeniei. Detalii – AICI.

Pe 26 ianuarie, Ministerul Apărării a respins acuzațiile apărute în spațiul public privind o presupusă încorporare ilegală în Armata Națională. Instituția a precizat că încorporarea nu este condiționată exclusiv de deținerea buletinului de identitate. Potrivit Ministerului, tânărul a fost încorporat în baza certificatului de naștere.

Cazul tânărului a stârnit mai multe reacții. Deputatul fracțiunii parlamentare „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a anunțat că va solicita audieri parlamentare. Ex-deputata Olesea Stamate s-a referit la „ciudățeniile noii legi a cetățeniei”. Iar Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a declarat că, în prezent, „zeci de mii de tineri sunt plasați într-o situație juridică incertă”.

Agenția Servicii Publice a declarat că „mesajele transmise în spațiul public au fost auzite și sunt analizate cu atenție”. Potrivit ASP, autoritățile lucrează la identificarea unor soluții care să remedieze situațiile apărute.

Pe 27 ianuarie, deputatul PAS Radu Marian a declarat, la emisiunea Rezoomat de la Rlive, că la legea cetățeniei „probabil s-au strecurat niște probleme și niște erori, pe care o să le corectăm și trebuie să facem lucrul acesta cât mai curând”. Potrivit lui Marian, modificările efectuate la legea cetățeniei au avut ca scop „să nu admitem riscuri pentru securitatea națională a țării”, pe fundalul că „după războiul început de Rusia în Ucraina, Moldova a început să aibă o avalanșă de cereri de dobândire a cetățeniei moldovenești, în special din partea cetățenilor ruși”.

***

Noua Lege a cetățeniei Republicii Moldova a intrat în vigoare pe 24 decembrie 2025. Aceasta a înăsprit procedura de obținere a cetățeniei moldovenești. Acum, solicitanții vor fi obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase (detalii – AICI).